Adrian Văncică este astăzi unul dintre cei mai iubiți și apreciați actori de teatru și film, având în palmares premii importante. De peste 10 ani este pe micile ecrane la Pro TV, unde îl interpretează magistral pe Celentano, personaj care i-a adus un plus de simpatie din partea publicului. Încă din copilărie, Adrian Văncică s-a numărat printre spectatorii regretaților Tamara Buciuceanu, Dem Rădulescu sau Amza Pelea. Familiarizat de mic cu lumea artistică, i s-a părut firesc să vină în lumina reflectoarelor și să creeze, la rândul lui, emoții. În interviul exclusiv acordat pentru CANCAN.RO, Adrian Văncică ne-a vorbit despre preocupările sale din copilărie, luând lucrurile ca atare, dar și despre provocarea de a rămâne actor în București, când avea deja oferte tentante de la teatre din provincie.
Adrian Celentano se bucură de faimă și recunoaștere, atât din partea publicului, cât și din partea oamenilor din industrie. La început de drum, altfel au stat lucrurile, iar actorul și-a dorit să facă tot posibilul pentru a rămâne în București, unde oportunitățile erau mai multe, dar și traiul mai scump.
CANCAN.RO: Cum a fost copilăria dumneavoastră în epoca de Aur? Ce amintiri aveți?
Adrian Văncică: A fost o copilărie care n-a avut parte de atât de multe lipsuri conștientizate. Adică n-am simțit nevoia sa am mai mult decât aveam. Eram copil. Ce aveam eu de făcut? Decât să învăț la școală să trec clasa și să mă joc în curtea școlii. A fost o copilărie frumoasă. N-am perceput-o ca pe o copilărie cu lipsuri că aoleo, vrem mai multe banane, dar n-avem! Vrem mai multe portocale, dar n-avem. Nu, le luam ca atare. Cât avem, aia avem! Cât n-avem, n-avem!
CANCAN.RO: Practicați vreun sport?
Adrian Văncică: Fiecare bloc avea și un părculeț și o parcare foarte mare, cu puține mașini. Unde jucam fotbal în spatele blocului, acum n-ai loc de mașini să arunci o piuneză. Noi jucam alergatea, pititea. Nu ne era teamă că dau mașinile peste noi, că ne atacă vreun hoț, nu exista așa ceva! Ne jucam de dimineața până seară, că n-aveam nimic de făcut. N-aveam capcana televizorului să ne țină în casă și așa că la ce să-ți trebuiască să faci sport câtă vreme joaca era sport?
CANCAN.RO: Care a fost momentul în care v-ați dat seama că vreți să mergeți pe drumul acesta cu actoria? V-a inspirat cineva?
Adrian Văncică: N-a fost un moment definitoriu.
CANCAN.RO: Părinții v-au sprijinit în alegerea făcută?
Adrian Văncică: Da. Eu fiind născut la Târgoviște, acolo nu exista un teatru stabil, dar fiind și aproape de București, veneau foarte multe teatre de aici, că era Bulandra, că era Național, că era Mic, că era Notarra, că era orice. Veneau și jucau și în Târgoviște. Nu lipseam la niciun spectacol. Eram mic. De la 5, 6 ani, 7 ani, eu am mers la toate spectacolele. Am văzut spectacole mari acolo. Au jucat de la Tamara Buciuceanu, Amza Pelea și Dem Rădulescu. Am văzut spectacole importante. Poate de aici să-mi fi trezit gustul pentru teatru și să trec dincolo de aoleo, îmi place ca spectator! Îmi place și aș vrea să fac și eu asta. S-ar putea să fi contribuit foarte mult treaba asta.
CANCAN.RO: Care au fost provocările la început de drum ca tânăr actor?
Adrian Văncică: Cel mai greu la început, cel puțin era în perioada aia și, atenție, vorbim de anii 2000, da, deci acum 25 de ani. Cel mai greu a fost să încerci să râmâi în București. Veneau regizori, veneau directori de teatre te vedeau undeva, te vedeau într-un spectacol. Eu am fost și la Gala HOP la Mangalia pe care am și câștigat-o și veneau să zică: hai la mine, nu știu unde, la ce teatru. Puteai să te duci, să faci, dar dacă îți doreai mai mult, trebuia să rămâi în București și în București rămâneai pe gol. Aici o chirie costă. Ciorba e mai scumpă decât la Tecuci, ardeiul de la ciorbă e mai scump decât la Tecuci, ăsta a fost greul: să rămâi în București fără să ai ceva știut.
CANCAN.RO: Ați stat la cămin?
Adrian Văncică: Am stat la cămin, bineînțeles. La căminul ATF-ului era un cămin frumos, o viață frumoasă a fost. Deci asta a fost cel mai greu: să rămâi în București fără să ai nimic și după aceea să începi să faci lucruri.
CANCAN.RO: Ați încercat să aveți și alte job-uri în paralel cu facultatea ca să vă puteți susține?
Adrian Văncică: Eu am avut o grămadă de chestii, am lucrat mai mereu. Am fost MC pe la evenimente. În general aveam niște prieteni pe la firme care lucrau, aveau agenții din astea, erau pe evenimente și acolo făceam tot felul de lucruri, cu ce cu mintea nu gândești. Ba mă jucam și dădeam cu vitaminele nu știu unde, ba tot felul de chestii, ba lansam produse, ba făceam o tombolă. Erau bani, da, am reușit să trăiesc.
CANCAN.RO: Când ați reușit să câștigați astfel încât să trăiți exclusiv din meseria de actor?
Adrian Văncică: Meseria asta de actor îmi permite să fac multe chestii și teatru radiofonic, și televiziune și reclame. Având mai multe surse de venit, în care azi pică una, poimâine alta luna viitoare alta, e o plajă mai mare. Așa că dacă toate intră sub această umbrelă de actorie, eu trăiesc din actorie demult. Adică am făcut reclame, am făcut o grămadă de chestii, evenimente, spectacole pe unde te miri unde. Am mers și pe la grădinițe să fac spectacole de copii. Adică am făcut, n-am stat.
Foto: Instagram
Citește și: Filmul eveniment al anului, în premieră absolută pe micile ecrane la TVR 1!
Cine deţine informaţii despre acest subiect este rugat să ne scrie la pont@cancan.ro, să ne sune la 0741 CANCAN (226.226) sau să ne scrie direct pe WhatsApp.