Healthcare cure concept with a hand in blue medical gloves holding Coronavirus, Covid 19 virus, vaccine vial
Inginerul electronist Vlad Furtună, cu experiență de șapte ani în sotware și hardware, a explicat de ce nu se pot implanta cipuri odată cu vaccinul anti-COVID.
Mulți oameni, adepți ai teoriilor conspiraționale, refuză să se vaccineze împotriva noului coronavirus deoarece cred că odată cu serul le va fi introdus în corp și un cip. Un cip cu 100/100 microni, cât poate să încapă printr-un ac de seringă, nu poate să facă nimic, potrivit specialistului.
Pe larg, a oferit mai multe explicații pe contul său de Facebook.
”Deși probabil acest text n-o să ajungă la cine trebuie, aici sunt principalele motive pentru care nimeni nu te va putea cipa. Sunt inginer electronist cu vreo 7 ani experiență în software și hardware (însemnând chiar mult lucru cu cipuri).
Ce ne lipsește din punct de vedere tehnologic, în momentul de față:
Miniaturizarea. Un cip are nevoie de foarte mulți tranzistori (putem pune undeva pe la 170 de milioane de tranzistori pe un milimetru pătrat). Pare mult, însă e nevoie de miliarde pentru calcule relevante. Un cip cu 100/100 microni (cât să încapă printr-un ac de seringă) -> adică 17 milioane de tranzistori cu tehnologia actuală nu poate să facă nimic. De ce?Pentru control neuronal sau al oricăror alte procese avem nevoie de putere mare de calcul și de conexiuni fizice cu neuronii. Un cip așa mic nu poate să le facă pe toate.
Corpul uman. Corpul uman este un mediu neprietenos cu orice corp străin. Atunci când îți intră o așchie în deget și nu o poți scoate, corpul tău va face tot ce îi stă în putință să scoată obiectul străin din organism. La fel s-ar întâmpla și cu orice cip din siliciu. Ar fi nevoie de un înveliș de titan (un material cu care e oribil de greu de lucrat și foarte scump).
Corpul uman p2. Corpul uman conține multă apă, iar dacă vreodată ți-ai turnat apă pe telefon o să înțelegi de ce nu prea e posibil să funcționeze cipul în sânge/mușchi/creier, medii care conțin puțin cam multă apă pentru orice cip.
Corpul uman, p3. Presupunem că trecem celelalte bariere și ajungem în creier cu cipul. Dacă v-ați curentat vreodată, sigur ați simțit că mușchii vi s-au încordat puternic. Neuronii trimit semnale electrice către mușchi atunci când vrei să temiști sau ai un gând. Orice proces neuronal presupune electricitate. E imposibil să stimulezi creierul fără a ști unde să te inserezi. Un cip nu poate singur să navigheze prin organism și nu poate transmite semnale valide către neuroni.
Comunicația. Orice cip are nevoie de comunicație cu mediul extern (mai ales dacă vrea să facă operații complexe). Nu putem pune în cip o antenă destul de eficientă cât să prindă semnale din interiorul corpului uman, iar cipul ar trebui să poată să primească instrucțiuni prin tehnologie wireless. Nici măcar 5G-ul sau orice altceva nu poate transmite atâtea date cât să reușim să alterăm gândurile sau să facem un om să își miște un deget involuntar, din cauză că ar trebui să ne adaptăm la fiecare individ.
Alimentarea. Cipurile au nevoie de mult curent pentru orice fel de calcul. Fiecare calcul este tradus de către procesor în schimbări de stări în a tranzistorilor interni. Fiecare schimbare are nevoie de curent electric. Pentru calcule complexe sau control neuronal e nevoie de mult prea multă energie electrică. Cipul sau cipurile au nevoie să fie alimentate continuu pentru orice operație. E imposibil să alimentăm wireless orice fel de dispozitiv pe o rază lungă (mai mult de 15 centimetri) prin aer, darămite prin corpul uman, pereți sau fel și fel de medii.
Deși tehnologia a avansat, va mai dura cel puțin câteva sute de ani până vom putea rezolva problemele antemenționate, doar din punct de vedere technologic. Până atunci, vom reuși să controlăm fără probleme proteze robotizate, spre exemplu”, a scris specialistul pe pagina sa de Facebook.
Absolventă a Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice din Cadul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A urmat apoi studii universitare de masterat, ”Marketing Politic și Comunicare”, în cadrul aceleiași universități. citeste mai mult