Dan Bittman dezvaluie secretul relatiei de iubire cu textiera Liliana Stefan: „Liliana e o femeie desteapta si a stiut ce are acasa”

De: Cancan
Publicat: 05/06/2011 | 00:00
Dan Bittman, alături de Liliana Ștefan, iubita oficială

Ce fel de copil ai fost?

Cred ca eram o catastrofa. Fiind singur la parinti, maica-mea pierzand pana la mine niste sarcini, am fost minunea in familie. Iti dai seama cat rasfat a bagat in mine! Daca nu eram singur la parinti, poate nu faceam meseria pe care o fac acum. Pentru ca tot dintr-un rasfat a inceput si povestea cu muzica. La noi in familie se facea muzica. Unchiul, violonist, a fost fondator al Orchestrei medicilor. Tata a cantat si el la vioara. Si m-au dat la vioara. Dadeam spectacole, de Craciun se strangea familia sa vada ce scartaie copilul. A fost penibil. Dupa vreo doi ani, cand am venit din vacanta si nu mai stiam note, portativ sau solfegii, am aruncat-o cat colo. A fost o tragedie in familie. Asadar, se pare ca talent ca am mostenit din familie. Mai tarziu, in clasa a XII-a, cand am inceput sa ma pregatesc cu niste colegi pentru Arhitectura, m-a chemat unul dintre ei la sala de repetitii sa-mi arate ce trupa are. Trupa se numea Blitz. Solist vocal era Adrian Daminescu. Am avut norocul ca s-au certat. Le-am zis: „Mai baieti, eu va stiu repertoriul, faceti repetitii cu mine, iar cand se intoarce Daminescu, il luati pe el”. Daminescu s-a intors, dar ei m-au vrut pe mine. Dupa aia, m-au furat aia de la Domino, apoi cei de la Incognito, pe urma m-am dus la Cenaclul Flacara, apoi la Iris. De la ei m-au furat Holografii si la ei am ramas.

Ce au zis ai tai cand ti-ai lasat plete si te-ai apucat de rock?

Cred ca nu le-a fost foarte usor, dar au acceptat pana la urma, pentru ca m-am tinut si de facultate, de Hidrotehnica, la care am dat dupa ce am picat de doua ori la Arhitectura. Erau disperati sa invete copilul inginerie. Tata – inginer electronist, mama – medic, adica nu se poate! In timp, s-au obisnuit cu ideea. Mai ales ca eu, de la 18-20 de ani, am inceput sa castig banii mei, sa am viata mea. Nu mi-a placut sa depind de parinti sau de altcineva si cred ca au inteles si ei si nu mi-au mai pus piedici.

Au fost la vreun concert de-al tau?

Au fost in multe ocazii. Acum sunt mai batrani si nu se mai pot deplasa in voie, dar sunt la curent cu ce se intampla, isi decupeaza din ziare ce se scrie despre mine. Eu simt ca sunt mandri de mine si ma incalzeste asta, e un fel de rasplata pentru ce au facut ei pentru mine. Imi dau seama acum, cand sunt parinte, cat de greu le-a fost, cate sacrificii au facut.

Am vazut, intr-o poza recenta, ca Alex, fiul tau cel mare, este aproape cat tine de inalt.

Are 43 la picior, la 12 ani. Deja ne schimbam pantofii intre noi. Ieri am fost la primul spectacol de teatru in care a jucat Alex Bittman. Au facut la scoala cateva scenete pe care le-au jucat la „Nottara”. Cand l-am vazut pe scena, nu mi-a venit sa cred! Culmea e ca e foarte talentat!

Constientizeaza el ca tati e o mare vedeta?

Cred ca da, dar imi place ca nu face caz de asta, ba chiar l-a deranjat cand la scoala incepusera copiii sa faca misto de el pe chestia asta. Stii cum sunt copiii, rautaciosi. Si cred ca asta l-a si determinat sa fie el. Bate la tobe, joaca baschet, e foarte tare la computere. Cel de-al doilea, Patrick (n. red. – are 8 ani), e un mare fotbalist. Daca il lasi pe un teren, joaca fotbal o zi intreaga. E stangaci ca Hagi, eu sper sa faca cinste Nationalei (rade). Iar Marc (n.red. – are 4 ani si opt luni)… asta o sa ma sparga pe mine, are un tignal… cred ca ajunge solist!

Dane, ai fost un rasfatat al femeilor. Se facea coada in culise, la finalul concertelor Holograf.

Ai vorbit foarte bine la timpul trecut (rade), se facea coada, si mi-aduc cu placere aminte de acele vremuri. Acum, mai vine o batranica, hai, doua…(rade) Vin fete si imi zic: „Imi dati si mie un autograf pentru mama, pentru ca va iubeste foarte mult”.

Cum ai rezistat tentatiilor in toti anii astia?

N-am rezistat tentatiilor, am mers in directia tentatiilor, dar, la un moment dat, gasesti pe cineva. Uite, chiar anul asta, de Sf. Constantin si Elena, am sarbatorit cu Liliana (n. red. – textiera Liliana Stefan) 20 de ani de cand suntem impreuna.

Cum a tinut relatia asta, in conditiile in care erai tot timpul plecat, iar ispitele apareau la tot pasul?

In primul rand, Liliana e o femeie desteapta si a stiut ce are acasa. Iar eu cred ca, hai sa nu ne mai ascundem dupa degete, o iubesc foarte mult! Asta-i adevarul.

Cum ti-ai dat seama ca ea e fata alaturi de care vrei sa traiesti?

Stiu ca la un moment dat a disparut ea o luna, a avut o problema de sanatate si a fost in strainatate sa si-o rezolve. Eu n-am stiut de chestia asta si n-am mai gasit-o. In luna aia de zile… cred ca asa de rau nu mi-a fost niciodata in viata. Si mi-am zis: cred ca ea trebuie sa fie. Pur si simplu ea a stiut sa gaseasca cheita catre sufletul meu. Si nu numai, cred ca stie sa ceara, fara ca sa ceara, de fapt. O femeie trebuie sa aiba inteligenta asta. Daca ar fi fost genul de femeie care sa ma streseze in fiecare zi, sa-mi spuna vreau aia, vreau sa fii cu mine, te vreau langa mine, asa cum se intampla de obicei, cred ca nu faceam mai mult de cinci minute casa impreuna. Dar uite ca a stiut sa fie altfel si eu am simtit intotdeauna sa-i ofer fara ca ea sa-mi ceara. Si cred ca asta e cel mai frumos lucru.

Zic unii ca esti cel mai bogat artist. Eu stiam ca ai probleme cu afacerile imobiliare si ca ti-a secat si balta al carei proprietar esti.

Am in continuare probleme cu imobiliarele. Da’ balta n-a secat, aia a fost o chestie nasoala bagata de cineva care mi-a vrut raul, dar de fapt mi-a facut un bine, pentru ca, de cand s-a scris asta, tot vin pescarii sa vada daca a secat. N-are cum sa sece, pentru ca e pe cursul unui rau. Balta merge tandea pe mandea, pentru ca reusesc sa le platesc salariile angajatilor. Mai am un loc pe mal, unde sa bem o bere, dar nu pot sa spun ca astea sunt mari afaceri. Nu sunt cel mai bogat artist. As vrea sa fiu, dar are grija statul sa ne prigoneasca cu toate taxele. E o prigoana a artistilor cum nu cred ca a fost nici pe vremea lui Ceausescu, si nu exagerez cu nimic. In ultimii trei ani, Holograf a contribuit la bugetul de stat cu o jumatate de milion de euro si, cu toate astea, suntem pusi in niste situatii mai mult decat penibile. Vom face toate demersurile, alaturi de artisti ca Maia Morgenstern, Radu Beligan, sa se opreasca totusi chestia asta, pentru ca nu suntem niste animale si nu vrem sa acceptam sa fim tratati ca atare. Iar eu am muncit pentru fiecare leu, de dimineata pana seara. Tot ce am facut a fost pe fata, iar statul m-a taxat an de an.

5 secrete

Ii e teama de avion”De cand cu copiii, nu-mi place sa mai zbor cu avionul. Desi am zburat si in avioane cu doua locuri, m-am dat cu toate draciile, acum ma gandesc tot timpul la copii si la familie.”

Are balta, dar nu pescuieste”Nu-mi place sa stau asa, sa astept sa iasa ceva din apa. Mai degraba imi place vanatoarea… dar acolo nu-mi place sa omor.”

Merge la tir”Ma duce un prieten la Dinamo, la tir sportiv, asta chiar imi place, cu pistoale, cu pusti. Tintesc destul de bine. Acum, mi-am luat arme de paintball si le tin la balta, o sa incepem o campanie de mediatizare,