Dacii și romanii au „reluat” luptele la Reșca, în județul Olt

Dacii și romanii s-au reîntors în zona sitului arheologic Romula Malva din satul Reșca al comunei Dobrosloveni. A fost cea de-a doua ediție a evenimentului cultural „Romula Fest”. 60 de reenactori au organizat taberele civile și militare, au prezentat costume antice, lupte de gladiatori, antrenamente. Momentul special a fost mare confruntarea dintre daci și romani.

Timp de 3 zile, pe terenul fostei cetăţi Romula din Reşca s-au dus aceste bătălii. Au fost momente emoţionante. Cei mici au fost foarte impresionaţi de tot ce au văzut. Nu au înţeles prea multe, dar s-au bucurat că au probat armura soldaţilor.

Principalul scop, promovarea turistică

„Principalul scop al acestui eveniment este promovarea zonei ca zonă turistică. Mai multe asociaţii au venit în acest weekend şi au reconstituit două tabere, una de militari şi una de romani. În viaţa de zi cu zi ei se înţeleg numai că aici a trebuit să facem două tabere”, spune  Marius Ardeleanu – preşedinte asociaţie Baia Mare.

Cine este și cu ce se ocupă Mihaela, văduva lui Silviu Prigoană. Are...

PENSIE cu 360 de lei mai mare pentru acești pensionari din România, începând...

Vedeta a fost Luca, un copil de doar 3 ani, care s-a luptat cu tatăl lui.

(NU RATA: UN PROFESOR DIN OLT A RECREAT UN SAT NEOLITIC, UNIC ÎN EUROPA)

Cât de greu se fac ciorapii de dac

Femeile au prezentat obiectele casnice şi cele pe care le foloseau strămoșii noștrii de acum 2000 de ani. Croiau hainele cu o bucată de os şlefuită.

„Încerc să fac un ciorap. Să înfăşor aşa cum făceau dacii.

– Cât de greu este ?

– Nu e aşa de greu până mai exersez. Eu sunt la a patra şosetă şi nu mi-a ieşit”, spune una dintre femeile care a încercat să își joace cât mai bine rolul de casnică de pe vremea dacilor.

Cei mai mulţi istorici spun că Romula-Malva se plasează pe raza comunei oltene Dobrosloveni, iar Dacia Malvensis în Oltenia. Aceştia se bazează pe textul unei inscripţii aflate în Sevilla, la baza turnului La Giralda. S-a păstrat până în prezent doar o copie realizată, în anul 1575, de umanistul Ambrosie de Morales şi un mulaj în ghips aflat la muzeul din Sevilla. În rândurile patru şi cinci ale inscripţiei este menţionată localitatea Romula: „Cvratori Civitasis Romulen/Sium Mavensium”.

(CITEȘTE ȘI: POVESTEA MILITARULUI ARHEOLOG DIN CARACAL)