Dacia 500, știută drept Lăstun: povestea celei mai mici mașini din România

Au fost vremuri în care în România se fabrica una dintre cele mai mici mașini din Europa: este vorba despre Dacia 500 (Lăstun). La finele anilor ’80, mașina ieșea pe poarta fabricii Întreprinderii de Autoturisme Timişoara. Care este însă povestea Lăstunului?

Denumirea populară a mașinii vine de la numele pasării „Lăstun” care este o specie foarte mică de rândunici. Primul lot de autoturisme a fost pus în vânzare în luna ianuarie a anului 1989 și i-a lăsat mască pe român datorită dimensiunilor reduse pe care le avea mașina, scriu cei de la Playtech.ro.

Lăstun venea echipat cu un motor în patru timpi cu 2 cilindri paraleli verticali, 499 cc, 22,5 CP și un consum de  doar 3,3 l/100 km în regim constant, respectiv de 4,5 l/100 km în ciclu urban. Mașinuța se mândrea cu o cutie de viteze manuală în patru trepte și schimbătorul era amplasat la volan, la fel ca la Trabant.

Cât despre viteza maximă, aceasta nu depășea 106 km/h. Dacia 500 cântărea doar 560 de kg și putea transporta două persoane mature și doi copii.

Cât despre caroserie, aceasta era în două volume de tip hatchback, cu 2 uși și hayon. Ca și componență, caroseria era fabricată din rășini sintetice ce erau extrem de rezistente la coroziune.

La Timișoara au fost produse trei serii de Lăstun, iar Ceaușescu a fost extrem de interesat de proiect cu mult înainte ca mașina să iasă pe piață. În 1988, cuplul Ceauşescu a mers la Timişoara să vadă cum merge producţia la Dacia 500. Elena Ceauşescu voia să demonstreze capacitatea chimiei românești, așa că inginerii au creat o o caroserie din poliester armat cu fibră de sticlă.

Abia în 1988 s-au convins că era mai bine să fie caroseria din metal cu o tablă extrem de subţire.