Cel mai extins studiu al ”iernii nucleare” realizat vreodată, arată faptul că miliarde de oameni vor muri, în caz de război nuclear. Specialiștii spun cât de mari sunt șansele ca un asemenea eveniment să aibă loc, dar și în ce perioadă. Află ce e de făcut pentru a te adăposti, în cel mai rău caz.
Seth Baum, director executiv al Institutului Riscului Catastrofic Global, a declarat că o cercetare privind fenomenul de război nuclear a fost realizată într-un moment în care invazia Ucrainei a adus lumea în „una din cele mai îngrijorătoare perioade”.
Oamenii de știință au știut de mult timp că exploziile uriașe pot arunca în aer destul praf, cenușă și funingine încât să afecteze clima la nivel global. Studiul recent ia în calcul șase posibile războaie nucleare și include statistici care se aplică atât pentru activitatea fermelor, cât și pentru cea a pescăriilor.
Cercetătorii estimează că o serie de atacuri cu arme nucleare ar introduce în atmosferă între 5 și 150 de milioane de tone de funingine. Aceștia au simulat schimbările care se vor manifesta în cazul luminii Soarelui, a temperaturii și a precipitației și au monitorizat reducerea producției de porumb, orez, soia, grâu și a capturilor de pește.
La câțiva ani după un război nuclear între SUA și aliații săi contra Rusiei, media globală de calorii produse ar scădea în proporție de 90%, ceea ce va lăsa în jur de 5 miliarde de oameni morți de foame, potrivit raportului cercetătorilor. În cel mai rău caz, un război între India și Pakistan ar duce la o producție agricolă globală redusă la jumătatea valorii normale și ar provoca moartea a 2 miliarde de oameni.
Mai mult, echipa de cercetători a încercat să simuleze impactul strategiilor de economisire a alimentelor, precum convertirea furajelor și a resturilor menajere în mâncare. În cazul războaielor mai extinse, aceste eforturi nu ar ajuta să salveze prea multe vieți.
Deși studiul „aduce o contribuție foarte valoroasă” în efortul de a ne imagina cum s-ar desfășura un astfel de scenariu apocaliptic, potrivit lui Baum, estimările trebuie interpretate cu mare grijă. Există prea multe necunoscute în legătură cu felul în care umanitatea ar reacționa în fața unei catastrofe globale pentru a putea să determinăm numărul de victime la nivel mondial.
Aceste scenarii de coșmar i-au inspirat deja pe alții să caute modalități de a lupta împotriva foametei iminente. David Denkenberger, cofondatorul ONG-ului Alianța pentru Hrănirea Pământului în Dezastre, explorează idei precum sporirea producției de „alimente rezistente”, cum ar fi algele marine, adaptarea fabricilor de hârtie pentru a produce zahăr, convertirea gazelor naturale în proteine cu ajutorul bacteriilor și relocarea culturilor agricole pentru a face față unei clime alterate.
David Denkenberger mai consideră că astfel de metode ar putea crește în mod dramatic cantitatea de alimente accesibile oamenilor. „Chiar dacă un substitut nu are un gust la fel de bun ca porumbul, este mai bine decât să mori de foame”, a spus Denkenberger.