Cutremur 28 octombrie 2018. Lista celor mai mari cutremure din România

Țara noastră s-a zguduit puternic în zorii dimineții de duminică, 28 octombrie. Cutremurul, care a avut o magnitudine 5,8 grade pe scara Richter, a avut loc cu câteva minute înainte ca românii să treacă la ora de iarnă. Seismul a fost cel mai puternic din ultimii 14 ani produs în România și a fost urmat de o replică, la două ore distanţă – aceasta a avut o intensitate de 3,2. Undele seismice s-au resimțit și în Bulgaria, Republica Moldova, dar și la granița cu Ucraina.

Citește și: 15 sfaturi care îți pot salva viața după producerea unui cutremur major

Cutremur 28 octombrie 2018. Lista celor mai mari cutremure din România

Seismul din zorii zilei de 28 octombrie a avut loc la ora 03:38, având epicentrul în Buzău, la o adâncime de 151 de kilometri. Imediat după cutremur, energia electrică s-a întrerupt în orașul Întorsura Buzăului. Conform celor mai recente înregistrări ale Institutului Național pentru Fizica Pământului, seismul a durat aproape un minut și sute de români s-au trezit din somn, iar alți zeci au suferit atacuri de panică, sunând la serviciul unic de urgență 112.

Citește și: Cutremurul de 5,8 grade, surprins pe camerele de supraveghere! Imagini live din București VIDEO

Ulterior, un alt cutremur de magnitudine 3,2 grade pe scara Richter s-a produs în jurul orei 5:49. Seismul a avut loc în apropiere de Nehoiu, județul Buzău, la o adâncime de 148 de kilometri.

Citește și: Un brăilean s-a trezit cu crăpături uriașe în peretele casei, imediat după cutremurul de 5,8 grade

Raed Arafat a declarat că echipele ISU care au plecat în recunoaștere nu au raportat pagube majore. De asemenea, secretarul de stat și șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), a explicat și de ce nu se primesc alerte prin sistemul RO ALERT într-o astfel de situație.

Rețeta de prăjitură cu creme anglaise care Elena Lasconi a câștigat Masterchef de...

Alimentul PERICULOS care distruge imunitatea cu 94% în doar trei zile. Mihaela Bilic:...

Citește și: Care sunt zonele din Capitală care ar urma să aibă serios de suferit în cazul unui cutremur major

La câteva ore după producerea cutremurului, s-au aflat efectele pe care acesta le-a avut în Sectorul 2 al Bucureștiului.  Mai multe cărămizi au căzut de pe acoperişul unei case vechi, au distrus plafonul unui balcon şi au avariat uşor o maşină aflată în parcare, potrivit digi24.ro. Localnicii au povestit că în momentul în care a avut loc seismul, s-a auzit o bubuitură puternică. Mai mulți oameni au ieşit speriaţi din casă şi au găsit grămezi de cărămidă şi sticlă pe trotuar. După incident, un echipaj de pompieri a venit la faţa locului şi a securizat zona. Din fericire, la ora aceea nu era niciun trecător prin zonă.

Mircea Radulian, directorul științific al INFP, a declarat în cadrul unui interviu că apariția unui astfel de cutremur în România poate avea un efect benefic, pentru că se eliberează o parte din tensiunea seismică acumulată în zona Vrancea.

“E un cutremur moderat, ceva mai mare, este un cutremur normal pentru zona Vrancea. Cutremure de magnitudine 6 se produc la intervale de câțiva ani. El a apărut și pe fundalul unei activități ceva mai slabe, în ultimul timp. Era de așteptat. Activitatea seismică înseamnă și o acumulare și are un efect benefic pentru că a eliberat energia acumulată în ultima vreme.

Cutremurele de magnitudine 4 sunt cam la intervale de o lună. În particular, la adâncimea la care s-a produs cel de azi, nu prea s-au produs cutremure. Așa se explică și mărimea lui ceva mai mare, pentru că se acumulase energie. Aceste fluctuații care apar sunt normale. Cutremurul a eliberat, pe toată zona Vrancea, o parte din energie. Încet, încet, energia se acumulează, în ciuda acestor eliberări. La scară largă, vom avea și un cutremur mare, la un moment dat.

Nu putem spune când va veni acest cutremur mare. Zona Vrancea este o zonă activă seismic. La intervale de zeci de ani, putem avea un cutremur de magnitudine 7. Sunt și alte zone de acest gen pe glob. Trebuie să ținem cont de această particularitate a zonei în care trăim. Nu putem spune că stăm liniștiți 100 de ani fără cutremur.

Aici este intersecția a 3 plăci, e o zonă complicată. Mai apare un fragment, toate converg către zona Vrancea. Însă aceste plăci nu mai sunt la fel de active, însă această convergență a creat desprinderea unei plăci, care se cufundă, coboară aproape vertical.

Ce e puțin ciudat, nu este încă foarte clar, este care e mecanismul care determină aceste descărcări. Avem, totuși, cutremure mari, pentru o zonă atât de mică. Adâncimea este relevantă din două puncte de vedere: pentru că a fost un cutremur de adâncime, el se resimte pe o suprafață mai mare, dar pentru că a fost la adâncime mare, el nu se resimte la fel de puternic ca un cutremur de suprafață.”, a declarat Mircea Radulian, director științific al INFP, pentru la Digi24.

Citește și: Câți oameni ar muri dacă în România s-ar produce un cutremur devastator ca în 1977

De-a lungul anilor, studiile au arătat că pe teritorul țării noastre, cele mai multe cutremure au fost de origine tectonică, ceea ce înseamnă că ele sunt generate prin eliberarea energiei potențiale acumulate în plăcile tectonice. Peste 90% din totalul seismelor se produc în zona Vrancea, zona de întâlnire a plăcilor tectonice, unde există aproape permanentă activitate seismică. Cel mai mare cutremur înregistrat în România a avut loc în 1802 și a avut o magnitudine de 7,9, scrie dcbusiness.ro.

Lista celor mai puternice cutremure din România:

– 1802: magnitudine 7,9 grade pe scara Richter

– 1812: magnitudine 6,5

– 1829: magnitudine 7,3 grade pe scara Richter

– 1838: magnitudine 7,5

– 1908: magnitudine 7,1 grade pe scara Richter

– 1940: magnitudine 7,7

– Pe 4 martie 1977, România a fost afectată de un cutremur devastator, cu magnitudinea de 7,3 grade pe scara Richter, soldat cu mii de victime şi însemnate pagube materiale.

– 1986: magnitudine 7,1.