Cum se desfășurau Sărbătorile Pascale în familia lui Nicolae Ceaușescu. Ce le cerea politiciana comunistă angajaților

Nicolae și Elena Ceaușescu își petreceau Paștele într-un mod mai…inedit. Volei, șeptică, șah pentru bărbați, ba chiar și o porție de bârfă pentru femei, totul la celebra vilă de la Snagov. Ceaușeștii nu posteau, nu mergeau la biserică și nu spuneau „Hristos a înviat!”. Istoricul Lavinia Betea a povestit în detaliu, în cadrul unui interviu, cum arătau sărbătorile în familia Ceaușescu.

Cum petreceau Elena și Nicolae Ceaușescu Paștele în vila de la Snagov

Chiar dacă Nicolae și Elena Ceaușescu nu erau adepții obiceiurilor religioase, de Paște cei doi aveau pe masă miel, cozonac și ouă roșii. Soția dictatorului îi cerea Suzanei Andreiaș, menajera lor, să coacă cozonacul chiar în ziua de mare sărbătoare, atunci când aceasta uita să îl pregătească.

Istoricul, scriitorul și jurnalistul Lavinia Betea, autoarea mai multor cărți despre viața dictatorilor, a vorbit despre acele vremuri și a povestit cum sărbătoreau Elena și Nicolae Ceaușescu Paștele. Se pare că familia comunistă trata marea sărbătoare ca pe orice altă zi de duminică.

Ziua de sâmbătă era lucrătoare, pentru ei una cu muncă de birou, primiri și ședințe, iar sâmbăta după ora prânzului și până duminică seara, aceștia plecau la Snagov.

„Dacă ei se deplasau acolo, implicit și ceilalți demnitari cu soțiile urmau traseul tovarășilor. Îi țineau permanent sub ochi, pentru a nu-și face un alt program sau să se întâlnească într-un «grup fracționist».

Programul comun era același – mese, volei, șeptic, șah pentru bărbați, plus bârfă pentru femei. Respectau tradiția doar la ceea ce puneau pe masă într-o asemenea sărbătoare. Consumau miel, cozonac, aveau și ouă roșii”, a spus Lavinia Betea pentru Gândul.ro.

(CITEȘTE ȘI: VIDEO | IMAGINI RARE! CUM ARATĂ, DE FAPT, CASA LUI NICOLAE CEAUȘESCU. PALATUL PRIMĂVERII ESTE UN ADEVĂRAT LUX!)

Elena Ceaușescu îi cerea menajerei să prepare cozonacul chiar în ziua de Paște

Elena și Nicolae Ceaușescu copiau obiceiurile din popor atunci când venea vorba despre mâncăruri, însă nu respectau și ritualul de preparare al acestora. Menajera lor Suzana Andreiaș a povestit că s-a întâmplat să uite să pregătească cozonacul, iar Elena Ceaușescu i-a cerut să îl frământe chiar în ziua de Paște.

Cei doi mâncau preparate simple și obișnuite, însă după ce fostul dictator a fost diagnosticat cu diabet, regimul diabetic a fost adoptat chiar și de soția sa. Cei doi au încercat să evite insulina, astfel că mesele lor au fost mai restrictive.

„Bucătarii nu puteau fi decât vârfuri în profesia lor. Le gătea însă și menajera, Suzana Andreiaș pe care o aveau de la începutul anilor ’60. Exceptând talentul bucătarilor, ca gurmand nu cred că ți-ai dori regimul lor. Ca adept al hranei sănătoase, da”, a mai spus istoricul Lavinia Betea pentru sursa citată.

Cum sărbătoreau românii Paștele, în perioada comunistă

Despre Zoia Ceaușescu, fiica dictatorilor se spune că a trecut printr-o criză religioasă, la un moment dat.

„Când s-a botezat, a ținut post, a încercat să învețe diverse treburi de gospodină. N-a stagnat în acea criză”, a adăugat istoricul.

Lavinia Betea a vorbit și despre cum petrecea sărbătorile un român de rând, în perioada în care se confrunta cu provocările traiului. Aceasta susține că în vremea comunismului, creștinii făceau pregătiri de Paște la fel ca în zilele noastre, însă erau nevoiți să găsească fel și fel de metode creative.

„Românii făceau pregătiri de Paște la fel ca în zilele noastre doar că, date fiind dificultățile de aprovizionare din anii ’80, pregătirile începeau mai devreme și conțineau strategii extrem de creative.

 A intrat în folclor practica unor rude sau vecini la bloc de a se constitui într-un grup care împărțea și îndeplinea sarcini precum: a cumpăra un sicriu, a pune cota de benzină la comun pentru «Dacia» unuia care se deplasa la o stână de unde cumpăra miei pentru toți” , a precizat Lavinia Betea.

(VEZI ȘI:CUM ARATĂ ÎN 2023 MERCEDESUL BLINDAT AL LUI NICOLAE CEAUŞESCU? CE DOTĂRI ARE. FOTO)

Lavinia Betea: „Mai mulți mergeau la Înviere decât la slujba de duminică”

Lavinia Betea mai spune că majoritatea românilor mergeau la slujba de Înviere și mai puțini la la slujba de duminică. Scriitoarea recunoaște că masa pascală nu era nici pe departe atât de diversificată ca în prezent. Trăirea acestei sărbători cu tot ceea ce înseamnă ea se făcea în perioada comunistă cu multă discreție, dar și cu recunoștință și bucurie.

„Se zugrăveau camerele în care familia a stat toată iarna, se «muruia» vatra cu lut, se spălau ferestrele, se vopseau și reparau uși și garduri, se drenau șanțurile, se curățau și se văruiau pomii. Pe tradiția aceasta rurală de întâmpinare a Paștelui, autoritățile au grefat «Luna curățeniei la sate.»

Mai mulți mergeau la Înviere decât la slujba de duminică. Pentru cei care aveau o carieră managerială sau aspirau la ea, frecventarea bisericii nu era recomandată. La Înviere, prezența nu era observată. Oamenii, mai ales copiii, purtau haine noi la biserică, după tradiție”, mai spune ea.

De asemenea, istoricul a mai povestit că după slujba de Înviere, se ciocneau ouăle roșii cu salutul „Hristos a înviat!”, la care se răspundea, evident, cu „Adevărat a înviat!” Micul dejun era compus din cafea cu lapte, șuncă, ouă roșii și ceapă verde, iar oamenii mergeau la biserică, apoi luau prânzul pascal compus din tocană și friptură de miel cu cartofi piure și salată verde, dar și cozonac cu nucă și mac.

Mielul se tăia sâmbăta în perioada comunistă

Nimeni nu pregătea pască, stufat sau drob, pentru că acestea erau specifice altor zone. Nu era curent electric, iar mielul era sacrificat sâmbăta și se consuma din ziua respectivă până marți.

„Era atât de apreciat și pe considerentul că mâncai miel o dată în an, cel mult de două ori (și la Rusalii). După masă, familia petrecea cu tot satul în curtea căminului cultural (al nostru data din perioada interbelică).

Cânta un taraf, adolescenții dansau supravegheați în cerc de mamele grijulii, ceilalți povesteau și se cinsteau cu țuică, bere și vin, pe păturile aduse de acasă și întinse pe iarba verde…

Se bucurau de sărbătoare și de primăvară, mulțumeau lui Dumnezeu că au trecut iarna cu bine, făceau planuri pentru muncile câmpului care urmau să înceapă”, a mai povestit Lavinia Betea.

Lavinia Betea: „Oamenii mergeau la muncă în haine de sărbătoare”

Jurnalista și-a mai amintit și că a doua zi de Paște, oamenii mergeau la lucru, dar marcau sărbătoarea aducând la locul de muncă diverse preparate tradiționale.

„Și Securitatea, și conducerile antreprizelor aveau grijă «să prevină» orice tulburare, orice manifestare de protest. Oamenii veneau la muncă în haine de sărbătoare, aduceau diverse preparate de la masa pascală, chiar băutură.

«Cei răspunzători» se făceau că nu văd, aveau grijă să nu întreacă măsura cu voia bună în colectivul restrâns de muncă, nu-i zoreau nici cu planul de producție. Copiii mergeau la activitățile programate cu ouă roșii, se lăudau cu hainele noi”, a conchis scriitoarea.