Cei care vor să intre în Armată, Poliţie sau Jandarmerie trebuie să ştie că vor trebui să treacă printr-o probă psihologică, pe lângă cele practice sau teoretice. Testele psihologice care se dau pentru aceste ramuri stau, însă, sub semnul controversei.
Cei care vor o carieră în Armata Română vor trebui să completeze un chestionar de personalitate prin care se va evalua motivaţia, resposabilitatea şi maturitatea, pentru a se vedea dacă se pot adapta la condiţiile mediului militar.
Candidatul va fi supus şi unui test de aptitudini prin care să se evalueze gândirea logică, aptitudinilie numerice, verbale, tehnice şi organizatorice, dar şi capacitatea de a lucra contracronometru.
Totodată, cei care vor să fie ofţieri, maiştri militari sau subofiţeri vor trebui să treacă şi printr-un test situaţional, o probă de grup prin care se evaluează comportamentul într-o situaţie „reală” de muncă. Se vor evalua capacitatea de a lucra în echipă, sub presiune şi de a planifica contra timp.
Exemple de teste psihologice şi de aptitudini pentru armată pot fi consultate AICI.
Şi în cadrul MAI (Poliţie şi Jandarmerie) se dau teste psihologice. Sindicaliştii se plâng, însă, că acestea au devenit o simplă formalitate, că au o vechime de peste 40 de ani şi că pot fi păcălite cu uşurinţă prin învăţarea răspunsurilor potrivite.
Iată câteva dintre problemele date la testele psihologice din Poliţie şi la care trebuie să se răspundă cu DA sau NU:
Fostul ministru de Interne Carmen Dan declara în urmă cu doi ani că în cadrul Poliţiei Române se folosesc teste psihologice fără licenţă.
Aceasta nu este singura controversă legată de aceste testări pentru Poliţie sau Armată. O anchetă a DNA din anul 2016 a deczăluit că un suboţifer cerea şpagă pentru a pune la dispoziţia candidaţilor variante de teste psihologice. Totodată, mai mulţi psihologi spun că modul de interpretare a acestor teste poate scăpa din vedere aspecte importante ale personalităţii.