Cum arată partea întunecată a Lunii! Chinezii au ajuns acolo și au transmis totul VIDEO

Sonda spațială chinezească Chang’e-4 a ajuns, joi, pe partea întunecată a Lunii, iar China a devenit astfel prima țară din lume care a reușit o asemenea performanță, potrivit skynews.com, citat de Mediafax.

Sonda lunară Chang’e-4 – numită astfel după zeița Lunii în mitologia chinezească – a fost lansată în decembrie, de la baza spațială Xichang, din sud-vestul Chinei.

Chang’e-4 a ajuns joi pe partea nevăzută a Lunii și a trimis deja o primă imagine satelitului Queqiao, care asigură comunicarea cu centrul de comandă de pe Terra, a anunțat Agenția spațială chineză.

https://twitter.com/twitter/statuses/1080739054688370693

Guvernul de la Beijing investește miliarde de dolari în programul său spațial, având în plan lansarea unei stații spațiale cu echipaj uman până în 2022, dar și trimiterea de astronauți pe Lună.

Chang’e-4 este a doua sondă spațială trimisă de China pe Lună, după roverul Yutu (Iepurele de jad), care a aselenizat în 2013.

Spre deosebire de fața vizibilă a Lunii, care are multe zone netede, partea ascunsă a satelitului natural al Pământului este dominată de formațiuni muntoase și cratere.

Chang’e-4 va efectua șase experimente concepute de cercetătorii chinezi și patru străine, inclusiv studii privind radiofrecvența joasă, care au ca scop rezolvarea problemelor legate de comunicare cu partea ascunsă a satelitului. De asemenea, sonda va efectua teste privind radiațiile și structura minerală, potrivit agenției de stat Xinhua, care citează conducerea Agenției spațiale din China.

În 1959, Uniunea Sovietică a fost prima țară care a obținut primele imagini cu partea nevăzută a Lunii.

China a pregătit această misiune, una foarte dificilă din punct de vedere tehnologic, timp de mai mulți ani. Una dintre provocările majore a fost sistemul de comunicații, rezolvată de China prin lansarea, în mai 2018, a satelitului Queqiao pe orbita Lunii, acesta acționând ca intermediar între satelit și Terra.

De asemenea, instrumentele cu care este dotată sonda au fost concepute astfel încât să reziste fluctuațiilor de temperatură mari între noaptea lunară – minus 173 de grade Celsius – și zi – 127 de grade Celsius.

Guvernul de la Beijing plănuiește să lanseze o altă sondă lunară, Chang’e-5, spre sfârșitul acestui an, pentru a colecta mostre și a le trimite pe Terra.

De asemenea, între marile ambiții spațiale ale Chinei se numără un lansator reutilizabil, până în 2021, o bază lunară și un rover marțian.