COVID-19. De ce fac atac cerebral pacienții sub 50 de ani. Explicația unui neurochirurg
Thomas Oxley, un neurochirurg la Sistemul de Sănătate Mount Sinai din New York, a spus că virusul ucigaș ar cauza cheaguri de sânge în arterele mari, astfel că provoacă apoi accidente vasculare. Asta s-a întâmplat în cazul pacienților de 30-40 de ani. (CITEȘTE ȘI: UN MEDIC DE LA SPITALUL “VICTOR BABEȘ”, DESPRE COVID-19: “UNII PACIENȚI NU REALIZEAZĂ GRAVITATEA! DUCI BOALA PE PICIOARE PÂNĂ…”)
Doctorii din New York au observat tot mai multe cazuri de astfel de pacienţi care au suferit atacuri cerebrale vasculare cauzate de COVID-19, deși mulți dintre ei nu aveau alte simptome ale bolii, relatează CNN şi Reuters
”Virusul pare să cauzeze cheaguri de sânge în arterele mari, provocând accidente vasculare cerebrale severe”, a spus Thomas Oxley.
Cel puţin 5 pacienţi sub 50 de ani asimptomatici sau cu simptome uşoare care stăteau acasă în carantină înainte să cheme salvarea au ajuns la urgențe pe mâna medicilor. Aceștia au sesizat că sângele pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus avea tendinţă de îngroşare şi de formare a cheagurilor – semnele fiind observate în mai multe organe, scrie adevărul.ro.
Au fost observate cheaguri de sânge pe tuburile de dializă
Nefrologii au observat că tuburile de dializă se blocau cu cheaguri, pneumologii care monitorizau pacienţii ventilaţi mecanic vedeau porţiuni ale plămânilor rămase în mod ciudat neirigate de sânge, în timp ce neurochirurgii aveau deodată multe cazuri de accidente vasculare cerebrale la pacienţi destul de tineri -jumătate dintre ei erau infectaţi cu coronavirus.
Neurochirurgul J Mocco de la acelaşi spital newyorkez a spus că acest aspect al bolii depăşeşte descrierea ca boală pulmonară, boala având o tendinţă puternică de a provoca formarea de cheaguri de sânge care duc la accidente cerebrale- de altfel, atrage atenţia acesta, unii pacienţi mai tineri pot suferi un atac cerebral ca prim simptom al bolii.
Doctorii de la Mount Sinai şi-au împărtăşit observaţiile şi protocolul de tratament a fost schimbat fiind mărite dozele medicamentelor de subţiere a sângelui cel puţin în cazul unor pacienţi care nu se află în grupe de risc, întrucât acestea pot produce hemoragii. „Poate, şi subliniez, e doar o posibilitate, dacă prevenim cheagurile de sânge, boala va fi mai puţin severă”, a spus David Reich, directorul spitalului.