Copiii nu pot accepta divortul parintilor

De: Cancan
Publicat: 03/11/2010 | 00:00

Cum sa trec peste tradare? „Sunt casatorita si am un copil cu sotul, barbatul pe care il consideram sufletul meu pereche. Din pacate, recent am aflat ca se intalneste pe ascuns cu o alta femeie si de atunci ne certam mereu. Cum sa trec peste tradare?” Cristina Ivan ? Bucuresti Raspuns: Tradarea poate fi o lovitura greu de suportat, mai ales daca nu ne asteptam la acest lucru. Din aceasta cauza, dupa trecerea socului, apare reactia de revolta. Oricat de mult v-ati certa, nu puteti schimba trecutul. El devine o realitate pe care trebuie sa o lasati sa faca parte din viata dvs. pentru a putea merge mai departe, impreuna sau separat. Faptul ca tipati unul la altul nu va ajuta sa rezolvati situatia. O sa fie mai usor daca veti reusi sa comunicati cu el, sa ascultati si partea lui de poveste, dar fara a va intoarce apoi in mod compulsiv asupra detaliilor legate de aventura. Asezati-va apoi relatia, vedeti ce va doriti unul de la celalalt si cat de dispusi sunteti sa faceti ca lucrurile sa mearga. Nu folositi aventura lui pentru a-l umili si pedepsi in mod constant, deoarece pedeapsa da multor adulteri libertatea de a face asta in continuare. Odata ce v-ati lamurit daca vreti sa ramaneti impreuna sau nu, asumati-va decizia si nu folositi copilul. Copilul iubitului meu nu ma accepta „Locuiesc impreuna cu iubitul meu in apartamentul sau de aproape un an. El are un copil din prima casatorie care locuieste cu noi, pentru ca instanta i l-a incredintat lui. Problema este ca baiatul, in varsta de numai 6 ani, nu vrea sa ma accepte in viata lui si a tatalui sau orice as face. Ii iau apararea cand il cearta tatal, il alint, il iubesc, dar degeaba. Cum sa-l atrag pe cel mic de partea mea?” Mihaela Radu – Caracal Raspuns: Divortul poate fi un eveniment pe care un copil sa nu il accepte asa de simplu cum o fac parintii. Mult timp elaboreaza scenarii pentru a reface lucrurile ca inainte. In acest context vulnerabil, ati aparut protectiva, dar nedorita. Nu-i mai cersiti dragostea. Regasiti-va demnitatea interioara si relationati cu el ca atare. Acest copil are o mama si nu are nevoie de alta. Nu il puteti obliga sa va accepte prietenia. Dar il puteti invata prin comportamentul dvs. sa va respecte si sa nu va mai culpabilizeze pentru faptul ca parintii lui s-au despartit. Cum sa fac pace cu soacra? „Nu ma inteleg deloc cu soacra, iar lucrul acesta ma scoate din minti. Lucrez multe ore pe zi, iar baiatul ei nu are serviciu de mult timp. Cu toate acestea, tot pe mine ma vede vinovata si ma mustra din orice. Cum sa fac pace cu soacra?” Daniela Silvestru – Iasi Raspuns: Nu cu soacra aveti probleme mari, ci cu propria stima de sine. Sunteti o femeie responsabila si dinamica, suficient de puternica pentru a-si sustine financiar familia, o femeie care insa pare a nu sti care e rolul unui sot si al unei sotii intr-o relatie. Nu v-ati maritat cu soacra si nici nu i-ati adoptat copilul. Nu mai transformati problemele ei in ale dvs. Dintr-o sotie, ati devenit o mama in competitie cu cealalta mama. Din dorinta de a fi apreciata ati depasit granitele demnitatii dvs. si riscati sa va transformati intr-o martira, care sa fie de folos celor din jur, dar nu si propriei persoane.