Comoara de sub castelul Peles

PALAT. Ctitorie a regelui Carol I al Romaniei, castelul Peles BUTICARI. La poalele palatului vanzatorii de kitsch-uri se straduie sa strice imaginea monumentului de arhitectura PERICOL. Si ursii viziteaza Pelesul Ipoteza. O parte din tezaurul de la Sinaia ar putea exista inca in imprejurimile castelului Peles Razvan Mateescu Dupa mai bine de un secol de la presupusa lor descoperire, povestea tablitelor de la Sinaia continua sa infierbante mintea cautatorilor de comori, mafiotilor si chiar a serviciilor secrete. Istoria tezaurului, a carui existenta n-a putut fi dovedita pana acum, incepe in anul 1875, odata cu deschiderea lucrarilor de constructie ale castelului Peles. In timpul sapaturilor pentru instalatia de apa ce urma sa deserveasca Manastirea Sinaia, lucratorii ar fi gasit peste 100 de placi din aur inscriptionate intr-o limba necunoscuta. Guvernul procarlist condus de Lascar Catargiu ar fi donat veritabila comoara regelui Carol I. Acesta, intuind valoarea istorica a materialelor ar fi dispus realizarea unor copii ale placutelor facute din plumb, cele originale fiind vandute. Legenda privitoare la misteriosul tezaur a fost transmisa din generatie in generatie. Doua dintre replicile din plumb se gasesc la muzeul Manastirii Sinaia, cateva zeci, in depozitul Institutului de arheologie „Vasile Parvan”, dar este posibil ca o parte din placutele originale sa se gaseasca inca la Banca Nationala a Romaniei. In anii 70, chiar Ceausescu a ordonat o ancheta prin care sa se ia urma tezaurului pierdut, dar fara niciun rezultat. Adevar sau legenda, cert este ca zona din jurul celebrului castel de pe Valea Prahovei a intrat in vizorul cautatorilor de comori. Pana la aflarea adevarului, la poalele dealului pe care se inalta semet edificiul monumental, vizitatorii dau nas in nas cu negustorii de kitsch-uri. Astfel, aici se practica un comert de prost gust cu jucarii provenite din angrouri, sfidand parca istoria locului.