Propunerea legislativă de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, depusă în Parlament la inițiativa deputatului independent Oana Bîzgan, a primit, luni, votul senatorilor, în Comisia Juridică. Sunt prevăzute și situațiile în care agresorul conviețuiește cu victima, anunță stiripesurse.ro.
Inițiativa legislativă a deputatului independent Oana Bîzgan prevede modificări ale pedepselor atunci când e vorba de abuzuri sexuale împotriva copiilor, inclusiv înăsprirea pedepselor, astfel încât să nu mai poată fi impusă suspendarea ori amânarea executării.
În urma amendamentelor dezbătute și asumate de către Comisie, inițiativa modifică și alte infracțiuni, precum traficul de persoane, coruperea sexuală sau pornografia infantilă.
„Am lucrat extrem de bine alături de colegii din Comisia Juridică și Ministerul Justiției, astfel încât să facem toate modificările necesare și să ne asigurăm că protejăm victimele, nu agresorii. Inițiativa a pornit de la dorința de a nu mai permite pedepse cu suspendare pentru abuzatorii sexuali – în special vorbim despre act sexual cu minor sau chiar viol. Legea spune că un minor cu vârsta de până la 14 ani nu răspunde penal pentru faptele sale. Dar dacă vorbim despre victime cu aceeași vârstă, avem cazuri incredibile în care victimele au fost considerate vinovate pentru abuzul suferit, deși vorbim despre abuzatori care au de 3 sau de 4 ori vârsta victimei. Cred că votul din această Comisie reprezintă primul pas spre a spune vehement că nu tolerăm abuzurile sexuale și că legea este aici ca să deservescă victima”, a declarat inițiatoarea proiectului, deputatul independent Oana Bîzgan, conform Mediafax.
În România, conform datelor înregistrate de Consiliul Suprem al Magistraturii, în ultimii 9 ani au fost înregistrate 8.543 de cazuri de viol și 2.927 de cazuri de act sexual cu minor.
În 2017, din totalul de cazuri de act sexual cu un minor, pe rolul judecătorilor, doar 42,17% cazuri au sfârșit prin condamnări definitive, conform datelor furnizate de Ministerul Justiției. Dintre acestea, 50% au reprezentat executare cu suspendare și doar 25,77% dintre cazuri s-au finalizat cu executare în detenție, situație pe care Bîzgan a expus-o pe site-ul propriu.
Dintre persoanele condamnate la executare în detenție, aproximativ 88% au primit pedepse mai mici de cinci ani.
„Observăm că infracțiunile sexuale săvârșite împotriva minorilor sunt în creștere, fenomen care ne îngrijorează cât se poate de tare, și în aceste condiții am încercat să identificăm dacă principala cauză vine din practica instanțelor de judecată și din blândețea unor sancțiuni, respectiv a unor pedepse privative de libertate, date cu suspendare, și fără măsuri preventive restrictive în privința libertății a persoanei în cauză sau vine din regimul sancționator stabilit de legiuitor. Am ajuns la concluzia că este nevoie de o înăsprire la nivelul regimului sancționator și eliminarea posibilității unor pedepse cu suspendare, dând prioritate interesului superior al minorilor. Din punctul meu de vedere, concluzia de astăzi (luni – n.r.) este cea corectă și cred că se va concretiza și la Camera Deputaților. Este și o Directivă Europeană care trebuie transpusă, dar trebuie să găsim și soluții adaptate la realitatea românească”, a declarat Șerban Nicolae, senator PSD și președinte al Comisiei Juridice de la Senat.
„Principalele modificări aduse de inițiativa legislativă fac referire la creșterea pedepselor pentru aceste infracțiuni, la creșterea pragurilor de vârstă pentru victime sau completarea circumstanțelor agravante. Astfel, în cazurile de viol, persoanele condamnate pot primi pedepse de la 5 la 10 ani (3-10 ani conform legislației în vigoare), de la 7 la 12 ani dacă victima este un minor (3-12 ani conform legislației în vigoare), de la 7 la 15 ani dacă victima este un minor și sunt circumstanțe agravante, și de la 9 la 18 ani (7-18 conform legislației în vigoare) în cazul în care fapta a avut ca urmare moartea victimei. În cazurile de act sexual cu minori, pedepsele sunt mărite, astfel încât infractorii să nu mai poată primi pedepse cu suspendare, în special când agresorii sunt majori sau când fapta a fost comisă în circumstanțe agravante”, se arată într-un comunicat al Comisiei.
De asemenea, Codul Penal va suferi o serie de modificări, astfel încât circumstanțele agravante să conțină și situațiile în care agresorul conviețuiește cu victima, nu doar cele în care este parte din familie. Astfel, în cazurile în care un minor este abuzat de către concubinul mamei, pedeapsa este ridicată. Mai mult decât atât, se va considera faptă agravantă și în situația în care viața victimei a fost pusă în pericol, nu doar în cazurile de vătămare corporală, se mai arată în document.