Cine sunt bugetarii care nu vor avea zi liberă de Mica Unire. Aceste departamente vor munci vineri, 24 ianuarie

Vineri, 24 ianuarie 2020, este zi liberă legal, astfel că angajații din România vor fi liberi. De la această regulă fac excepție însă, câteva categorii de salariați.

Ziua de 24 ianuarie 2020 este zi liberă legal. Anul acesta, Ziua Unirii Principatelor Române pică într-o vineri, așadar angajații au parte de prima minivacanță din acest an.

Conform legislației muncii în vigoare, pe data de 24 ianuarie se sărbătorește Ziua Unirii Principatelor Române, această zi fiind inclusă în lista zilelor libere legale încă din anul 2016.

Trebuie amintit faptul că nu toate sărbătorile legale pică în timpul săptămânii, iar la anumite zile libere 2020, anumiți lucrători pot fi chemați la serviciu, în funcție de domeniul în care activează. Sunt medii de lucru în care activitatea zilnică nu poate fi întreruptă, cum sunt, de exemplu, unitățile sanitare sau cele de alimentație publică, iar în acest caz, prevederile nu se aplică.

Cei care lucrează au dreptul însă la compensații financiare sau la zile libere.

Conform Codului muncii, angajații care nu pot beneficia de liberele legale trebuie să primească compensații în zile libere acordate în următoarele 30 de zile de către angajator. Dacă nu se acordă zile libere, angajații beneficiază de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru. Angajatorii sunt obligați să le dea zile libere angajaților menționați mai sus, în mod contrar ei vor risca amenzi între 5.000 și 10.000 de lei.

Calendar zile libere 2020

24 ianuarie 2020 zi liberă.  Anul acesta salariații au parte de 15 zile libere legale în 2020, dintre care 11 pică în timpul săptămânii. Iată lista completă a zilelor libere legale de anul acesta.

• 24 ianuarie – Ziua Principatelor Române – zi liberă sărbătorită vineri;
• 17 aprilie – Vinerea mare – zi liberă sărbătorită vineri;
• 19 aprilie – Paște Ortodox – zi liberă sărbătorită duminică;
• 20 aprilie – A doua zi de Paște Ortodox – zi liberă sărbătorită luni;
• 1 mai – Ziua Muncii – zi liberă sărbătorită vineri;
• 1 iunie – Ziua Copilului – zi liberă sărbătorită luni;
• 7 iunie – Rusalii – zi liberă sărbătorită duminică;
• 8 iunie – A doua zi de Rusalii – zi liberă sărbătorită luni;
• 15 august – Adormirea Maicii Domnului – zi liberă sărbătorită sâmbătă;
• 30 noiembrie – Sfântul Andrei – zi liberă sărbătorită luni;
• 1 decembrie – Ziua Națională a României – zi liberă sărbătorită marți;
• 25 decembrie – Crăciunul – zi liberă sărbătorită vineri;
• 26 decembrie – A doua zi de Crăciun – zi liberă sărbătorită sâmbătă

Ce salariu are Cristian Popescu Piedone la ANPC, de fapt. Mulți români doar...

Cum ar fi posibil ca unii pensionari să primească mai mulți BANI de...

Cât costă o șaorma cu caracatiță în locația lui Pescobar din Londra. Suma ireală pe care a încasat-o în doar două zile de la deschidere

Acest tânăr a comandat o omletă în restaurantul lui Dani Oțil. Când a venit nota de plată, a crezut că este o eroare

Citește și:  CALENDARUL VACANȚELOR PENTRU ELEVI ÎN 2020. URMĂTOAREA VACANȚĂ VA AVEA LOC ÎN APRILIE

24 ianuarie, ziua Principatelor Unite sau Mica Unire

Unirea Principatelor Române înfăptuită la 24 ianuarie 1859, cunoscută şi sub numele de „Mica Unire”, este considerată primul pas important pentru Marea Unire de la 1918.

Pe 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar pe 24 ianuarie, este ales și domn al Ţării Româneşti, fiind proclamat domn al Principatelor Unite. Trei ani mai târziu, în 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică.

Punând bazele României moderne, Unirea din 1859 a însemnat o etapă esenţială pe drumul unităţii naţionale, a cărei întregire deplină avea să se înfăptuiască în 1918, când a avut loc unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

Deşi a fost de scurtă durată, domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a fost, prin reformele sale, perioada de maximă dezvoltare a României moderne: adoptarea primei Constituții românești, reforma electorală, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară, a învățământului.