Sistemul de pensii speciale din România este un subiect de dezbatere intensă și controverse în țara noastră. De ce se întâmplă asta. Acest sistem permite unor categorii profesionale specifice să beneficieze de pensii mai mari și avantaje substanțiale față de contribuabilii obișnuiți. Principalele caracteristici ale sistemului de pensie privată sunt eligibilitatea restrânsă -ele fiind acordate unor categorii limitate de profesioniști- condițiile de pensionare favorabile și pensiile deosebit de mari. Viitorul pensiilor speciale din România depinde foarte mult de agenda politică și schimbările din aceasta, dar și de presiunea pe care dezbaterea publică o exercită.
În România, sistemul de pensii speciale a devenit un subiect intens dezbătut. Pe lângă discuția referitoare la oportunitatea pensiilor speciale, un alt aspect care a atras atenția opiniei publice și a ridicat numeroase întrebări este cuantumul acestora. Dacă v-ați întrebat care este valoarea cea mai mare obținută prin acest sistem, răspunsul este de-a dreptul amețitor. Potrivit Europa Liberă, cea mai mare pensie specială este de 50.359 de lei, adică peste 10.000 de euro, sumă pe care ar încasa-o, potrivit sursei citate, fostul procuror general al României, Augustin Lazăr. De altfel, un top 10 al celor mai mari pensii speciale nu scade sub valoarea de 42.385 de lei. Un calcul simplu ne spune că pensia medie a unui „special” se situează la 14.500 de lei (3.000 de euro).
Sunt mai multe categorii profesionale care beneficiază de pensii speciale. Primii sunt judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și personalul asimilat acestora. Personalul auxiliar al parchetelor și instanțelor intră și ei în această categorie.Pentru a fi eligibili, aceștia trebuie să aibă cel puțin 60 de ani și să fi lucrat în sistem timp de cel puțin 25 de ani. Și totuși, există posibilitatea de a se pensiona mai devreme, la cerere.
Procurorii, judecătorii și consilierii financiari de la Curtea de Conturi primesc și ei pensii speciale. De asemenea, parlamentarii, personalul navigant, membrii corpului diplomatic și consular, angajații Ministerului de Interne și cei ai Ministerului Apărării Naționale, precum și angajații serviciilor de informații se numără printre deținătorii acestor pensii speciale.
Legea pensiilor speciale a fost promulgată de către președintele Klaus Iohannis, iar versiunea revizuită a acesteia, în urma criticilor formulate de Curtea Constituțională, aduce modificări semnificative care au un impact mai puțin sever asupra magistraților și altor categorii de „speciali”. Noul regim fiscal pentru pensiile speciale prevede o impozitare majorată la 20%, însă pentru judecători și procurori, pensiile vor fi calculate în funcție de veniturile pe care le-au obținut la apogeul carierei lor. În plus, vârsta de pensionare pentru aceștia nu va atinge 60 de ani decât în anul 2063. De asemenea, conform prevederilor legii recent adoptate, suma netă a pensiei de serviciu nu poate depăși 100% din venitul net obținut în ultima lună de activitate desfășurată înainte de data pensionării.
În prezent, în România, peste 9.300 de judecători, procurori, aviatori civili, diplomați, personal angajat la Curtea de Conturi și foști membri ai Parlamentului se bucură de beneficiile pensiilor speciale, conform datelor citate de panorama.ro și furnizate de Casa Națională de Pensii. Judecătorii și procurorii se evidențiază prin faptul că au o pensie medie de serviciu ce depășește suma de 19.900 de lei.
În UE, doar Suedia nu acordă pensii speciale
Dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, doar una, Suedia, nu a implementat niciun sistem de pensii speciale pentru nicio categorie profesională, potrivit aceleiași surse. Mai mult, Suedia nu stabilește o vârstă standard de pensionare. Fiecare persoană este liberă să decidă când dorește să înceapă să-și retragă economiile pentru pensie, cu condiția să nu se întâmple mai devreme de vârsta de 62 de ani.