Cimitir de mahala la Universitate

Cavouri cu schelete umane din secolul al XVI-lea au fost descoperite saptamana trecuta pe locul unde erau amplasate statuile lui Mihai Viteazul, Spiru Haret, Mircea Heliade Radulescu si Gheorghe Lazar. Tot in aceeasi zona, au fost descoperite structuri de zid si doua conducte de apa din secolele XVIII-XIX. Desi si-au dormit somnul de veci in centrul Capitalei, bucurestenii ingropati aici nu au fost de familie buna, cum s-ar crede, ci au facut parte din mahala. Potrivit obiceiurilor din acea vreme, mortii se ingropau in jurul bisericii din cartierul unde locuiau, in aceasta situatie fiind vorba despre Manastirea Sf. Sava. O alta ipoteza a arheologilor este aceea ca oamenii inhumati in zona erau pacienti care au decedat la Spitalul Coltea. Oricum ar fi, bucurestenii care si-au gasit odihna vesnica in cimitirul de la Universitate au trait intr-o zona aflata in plina dezvoltare. In chiliile Manastirii Sf. Sava a functionat Academia Domneasca, prima institutie de invatamant superior din Romania unde se folosea doar limba greaca. La inceputul secolului al XVIII-lea, domnitorul Constantin Brancoveanu a refacut intreaga incinta, iar in 1818 Gheorghe Lazar a deschis in cadrul Academiei Scoala de stiinte filosoficesti si matematicesti in limba romana. Analiza tuturor scheletelor descoperite va face lumina cu privire la vechimea lor, dar va aduce si informatii privind cauza decesului si alimentatia lor. Lucrarile vor continua si la iarna Reprezentantii Primariei Capitalei sustin ca osemintele gasite la Universitate nu vor afecta lucrarile de constructie a celei mai mari parcari din oras. „Ramasitele umane vor fi luate de arheologi. Pentru ce sa pastram oasele, sa vina bucuresteanul sa vada oseminte de la o mahala? Lucrarile vor continua, nu exista intarzieri la constructie, iar muncitorii vor munci de zor si iarna, deoarece firma are tehnologie care sa permita acest lucru”, ne-a declarat ieri Bogdan Hreapca, seful Directiei de Investitii din primarie.