Celebra europarlamentară Renate Weber, mărturii emoționante despre familia sa + Cum a ajuns să joace în trei remarcabile piese de teatru

Renate Weber este europarlamentar, om politic, avocat, activist pentru drepturile omului și political adviser. A fost redactor-șef al Revistei Române de Drepturile Omului (1993-2004) și face sau a făcut parte din numeroase organisme de protejare a drepturilor omului – directoare executivă a Centrului pentru Drepturile Omului – București (1993-1998); co-președinte al Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) (1994-1999); vicepreședinte al International Helsinki Federation for Human Rights – Viena (1994-1996); membră a International Service for Human Rights – Geneva (1995-2003); membră a International Council for Human Rights Policy – Geneva (1997-2004); directoarea Proiectului „The Status of Women’s Rights in Central/Eastern European Countries and the Newly Independent States” al Federației Internaționale Helsinki pentru Drepturile Omului – Viena (1999-2000) etc.

Mai mult, Renate Weber este primul reprezentant al României căruia i s-a încredințat conducerea unei misiuni UE de observare a alegerilor, în anul 2008. CANCAN.RO, site-ul nr. 1 din România, vă prezintă, în exclusivitate, şi latura mai puțin cunoscută a europarlamentarului Renate Weber. Este vorba despre mărturii emoționante şi detalii extraordinare referitoare la familia sa, despre marea sa pasiune muzicală și conjunctura culturală în urma căreia a jucat în trei remarcabile piese de teatru. 

Amintirile europarlamentarului Renate Weber sunt precum filele unei cărţi pe care o citeşti cu plăcere crescândă. Şi, chiar dacă mulţi nu s-ar fi aşteptat la asta, văzând în Renate Weber politicianul pentru care emoţiile nu sunt altceva decât un bagaj inutil, o descoperim în postura de ascultătoare sensibilă a… muzicii de Operă. Renate Weber îşi aminteşte că a crescut de mică în lumea muzicii clasice, făcând chiar o şcoală de muzică. Totuşi, adevărata pasiune a venit mai târziu, iar legătura cu opera rămâne, de atunci, indestructibilă.

”În 2012, deși munceam mult și cu plăcere în Parlamentul European, am simțit că aveam nevoie de ceva în plus față de activitatea politică. Așa am descoperit… Opera. Crescusem de mică într-o lume a muzicii clasice, am făcut eu însămi școală de muzică, dar până atunci opera nu mă interesase. Am descoperit-o târziu și am trăit câțiva ani o iubire adolescentină cu opera. Cu platformele online la îndemână, ascultam nopți întregi opere cunoscute sau mai puțin cunoscute. Între timp, iubirea asta s-a maturizat și așezat. Am descoperit opera de acasă, merg cât pot de des la București, dar și la Cluj, am prieteni tenori, baritoni, soprane”, povestește Renate Weber.

Renate Weber a jucat în trei piese de teatru

Paradoxal, fiind prezentă în Parlamentul European, Renate Weber şi-a descoperit, cu surprindere, o altă latură artistică – actoria. Şi nu a fost doar o încercare timidă de a păşi pe scenă, sub lumina reflectoarelor. Renate Weber a jucat în trei piese de teatru remarcabile, iar prestaţia i-a fost aplaudată la scenă deschisă, cu atât mai mult cu cât subiectul abordat a fost unul de actualitate – condiţia femeii în societatea modernă şi „dărâmarea unor bariere culturale”. A fost, aşa cum recunoaşte Renate Weber, o şansă extraordinară de care s-a bucurat din plin.

”În același timp, în Parlamentul European am avut șansa extraordinară de a juca în trei piese de teatru. Toate pe tema drepturilor omului și drepturilor femeii. «Seven» este numele primei piese care povestește istoria a șapte femei care au depășit condiția de victime și au devenit adevărate activiste de drepturile omului. La a doua piesă, «Vagina’s monologues», am lucrat chiar cu autoarea, Eve Ensler. E o piesă despre ieșirea din umbră a femeii, despre dărâmarea unor bariere culturale. La cea de a treia, «Speak truth to power», am fost câțiva deputați și câteva adevărate vedete ale filmului – Lena Olin, Dylan Bruno, Dennis Haysbert. Dar emoționant a fost că în sală au fost prezenți și câțiva din cei care au inspirat această foarte puternică piesă. Nu știam că sunt atât de talentată!”

Întâlnirea cu doctorul Denis Mukwege, cel care a primit Premiul Nobel pentru Pace

Anul 2008, rememorează Renate Weber, i-a facilitat întâlnirea cu o personalitate remarcabilă, „unul dintre cei mai extraordinari oameni ai Planetei”, doctorul ginecolog congolez Denis Mukwege. Acesta a construit un spital pentru femeile care au trecut prin atrocităţi de nedescris în Estul Republicii Congo şi a venit în Parlamentul European pentru a avertiza asupra situaţiei din ţara sa chiar la invitaţia… Renatei Weber.

”De Eve Ensler mă leagă și o altă istorie. În 2008 am avut-o invitată la un seminar pe care l-am organizat în Parlamentul European – «Violul ca armă de război». Ea făcea terapie prin teatru cu femeile victime ale unor atrocități de nedescris în Estul Republicii Congo. Așa am aflat despre un om formidabil și așa l-am invitat pe unul dintre cei mai extraordinari oameni ai Planetei: doctorul ginecolog congolez Denis Mukwege. Omul acesta, care a făcut un spital pentru femeile victime ale unor violențe inimaginabile, a venit prima dată în Parlamentul European în 2008, la invitația mea, cu ocazia acelui seminar, pentru a ne vorbi despre ce se întâmplă. Câțiva ani mai târziu a primit Premiul Saharov din partea Parlamentului, iar ulterior Premiul Nobel pentru Pace. Merită din plin”, mai spune Renate Weber.

Max Weber, tatăl Renatei Weber, a înfiinţat Filarmonica din Botoşani

Amintirile Renatei Weber se opresc, la un moment dat, asupra propriei familii. Vizibil emoţionată, Renate Weber oferă detalii pe care foarte puțină lume le știa. Tatăl său, Max Weber, a înfiinţat Filarmonica din Botoşani şi, mai mult, a fost şi cel care a pus bazele Teatrului de păpuşi din localitate. Renate Weber a crescut nu numai în lumea muzicii clasice, dar şi în cea a… actoriei. Fascinată, a urmărit şi înţeles, de la bun început, cum se naşte o piesă de teatru şi ce înseamnă „arta facerii unui spectacol”. Iar părinţii, Max şi Viorica, i-au fost alături, fiecare sfat oferit fiind, peste timp, un punct de reper esenţial în viaţa şi activitatea Renatei Weber.

”Tatăl meu, Max Weber, a înființat Filarmonica din Botoșani și mai apoi Teatrul de păpuși de acolo. Mama, Viorica Weber, a fost actriță acolo. Am crescut practic în teatru, printre acele păpuși, mai degrabă în spatele scenei, printre actori și recuziteri. M-a fascinat mereu arta facerii unui spectacol. Repetițiile, fie la teatru, fie la filarmonică, erau preferatele mele – munca de a învăța și a șlefui. Cred că acesta e lucrul cel mai important pe care l-am învățat de la părinții mei: nu e suficient să fii pasionat de ceea ce faci, trebuie să fii responsabil față de cei care au așteptări de la ține. Și pentru asta trebuie să muncești și să te perfecționezi mereu”, îşi aminteşte Renate Weber. CANCAN.RO, site-ul nr. 1 din România, vă va prezenta şi în zilele următoare amintirile fascinante ale europarlamentarului Renate Weber.