Cele mai frumoase tradiții de Crăciun din țară și din lume. De ce ar trebui să pui un săculeț cu fasole albă în brad + Taina celor 13 Moși din Islanda

Sărbătoarea Crăciunului  este unul dintre cele mai frumoase și mai importante evenimente care au loc în fiecare an. În Ajun, românii fac eforturi pentru a termina pregătirile pentru masa de Crăciun sau pentru a cumpăra – dacă nu au făcut-o deja – cadourile pentru cei dragi.

Nașterea Domnului Iisus Hristos este sărbătorită în zilele de 25, 26 și 27 decembrie, iar seara de 24 decembrie este cunoscută și sub denumirea de Ajunul Crăciunului. Sărbătoarea Crăciunului datează încă din secolul al IV-lea, când Biserica Creștină a stabilit această dată nu întâmplător, ci pentru a concura cu nașterea zeului Soare din tradițiile păgâne. Mulți istorici ai religiei sunt însă de părere că Nașterea Domnului ar fi avut loc spre sfârșitul iernii. De altfel, există unele discrepanțe între datele la care se sărbătorește Crăciunul: creştinii ortodocşi de rit vechi îl sărbătoresc pe 7 ianuarie, după calendarul iulian, care este decalat cu 13 zile față de cel oficial.

Tradiția împodobirii bradului și a lui Moș Crăciun

Tradițiile Crăciunului au fost îmbogățite de la an la an. Cei mici îl așteaptă an de an pe Moș Crăciun cu plete dalbe, care vine cu tolba încărcată de cadouri pentru copiii cuminți, iar cu câteva zile înainte de Crăciun se împodobește bradul cu ornamente de culoare roșie sau verde.

Obiceiul bradului de Crăciun ar fi apărut în Germania, unde legenda spune că Sfântul Bonifaciu a ordonat tăierea stejarilor, venerați de păgâni. În cădere, stejarii au distrus toți copacii din preajmă, mai puțin bradul, care a devenit de atunci un simbol al acestei sărbători și este împodobit în seara de Ajun.

În România, există mai multe tradiții și obiceiuri de Crăciun, transmise din generație în generație.

Tradițiile în Oltenia

În satele din Oltenia, în Ajunul Crăciunului, gospodarii se trezesc dis-de-dimineață, aprind focul în sobă și ațâță jarul cu ajutorul unui vreasc, în timp ce rostesc o urare de Crăciun:  „Bună dimineața lui Ajun! /C-a venit într-un ceas bun /Să ne-aducă: porcii grași și unturoși /Și oamenii sănătoși, /Vacile cu viței, oile cu miei, scroafele cu purcei, cloștile cu pui, găinile cu ouă. La anul și la mulți ani!”. (VEZI ȘI: Când este Revelionul 2020, pe rit vechi)

Tradițiile în Banat

În unele sate din Banat, împodobitul bradului este un ritual total diferit de cel practicat la oraș. În primul rând, în pomul de Crăciun nu se pun globulețe și beteală, ci dulciuri, iar sub brad se așază un colac, un cârnat și o sticlă de răchie, ca daruri pentru Moș Crăciun.

Tradițiile în Crișana

În unele sate din Crișana, cum sunt Dobrești sau Țopa de Sus, colindătorii poartă măști zoomorfe și, la fel, cum se întâmplă în Banat sau în Maramureș, în noaptea Crăciunului, există obiceiul Vicleimului sau al Irozilor. Deosebirea este că scena în sine nu are loc în afara gospodăriilor, ci în casele oamenilor. Rolurile sunt jucate doar de copii și este mai mult o cântare decât o scenetă.. (CITEȘTE ȘI:Boboteaza sau Botezul Domnului. Semnificația sărbătorii de pe 6 ianuarie)

Tradițiile în Maramureș

În Maramureș, la colindat merg și adulții, nu numai copiii. Ei sunt primiți de gazde și cinstiți cu cozonac, sărmăluțe, preparate din carne de porc, colaci și vin.

Tradițiile în Bucovina

Cina din seara Ajunului este deosebit de importantă pentru localnicii din Bucovina. Pe masă sunt așezate 12 feluri de mâncare, inclusiv prăjituri făcute în casă, simbolizând cele 12 luni ale anului. În mijlocul mesei se pune un colac în formă cifrei 8, care nu se mănâncă, ci este folosit la lucrările agricole din primăvară. Membrii familiei se strâng, îngenunchează și spun rugăciunea, înainte de a se bucura de preparatele delicioase pregătite de gospodina casei. La această cină, sunt pomeniți și morții din neamul respectiv. Totodată, se ia câte puțin din fiecare fel de mâncare și se aruncă peste cap animalelor din gospodărie.

Tot în data de 25 decembrie, oamenii le trimit urări și mesaje de Crăciun celor dragi, cărora le transmit gândurile lor bune.

Vâscul de Crăciun, simbol al dragostei și belșugului

Un alt obicei popular este atârnarea unei crenguțe de vâsc în case. Vâscul apare în mai multe culturi, iar originea sa nu este cunoscută. De exemplu, popoarele scandinave credeau că vâscul o reprezintă pe zeița dragostei, Friga, și că acele cupluri care se sărută sub vâsc vor fi împreună toată viața. În tradiția creștin-ortodoxă, se spune că acela care pune vâsc în casă va avea un an îmbelșugat, fericire și pace în familie.

De asemenea, în ziua de Ajun, cei care voiau să afle cum vor sta cu sănătatea în anul care urmează tăiau pe jumătate un măr. Dacă fructul avea viermi la interior, credința era că omul va fi urmărit de boală. Un măr putred însă anunța moartea. (VEZI ȘI: Superstiții și tradiții pentru Ajunul Crăciunului. De ce se pune pâine sub masă)

Gospodinele știu că toata casa trebuie curățată lună înainte de Ajun, când nu mai au voie să dea cu mătura, pentru că o veche superstiție spune că așa se alungă norocul din casă. Iar creștinii nu au voie să bea rachiu în Ajunul Craciunului.

O altă tradiție specifică Munteniei, Olteniei și Banatului este ca gospodinele să prepare un aluat folosit pentru a alunga deochiul animalelor din gospodărie. Astfel, animalele vor fi sănătoase tot anul și vor da mai mult lapte.

Tradiția mesei din Ajun și a postului de Crăciun

O altă tradiție importantă este chiar masa de Crăciun. În data de 25 decembrie ia sfârșit postul Crăciunului, care durează aproximativ șase săptămâni. În această zi, oamenii se pot desfăta cu bucatele tradiționale de Crăciun: tobă, lebăr, sarmale, caltaboși, colaci, cozonaci, pită, prăjituri, salate, cârnați sau friptură. Carnea folosită pentru prepararea bucatelor de Crăciun este proaspătă, întrucât de Ignat, în data de 20 decembrie, are loc un alt obicei: tăierea porcului. (CITEȘTE ȘI: Obiceiuri în Ajunul Anului Nou și superstiții de Revelion)

Superstițiile de Crăciun

Din punct de vedere al suprestiţiilor legate de vreme, se credea că ploaia sau ninsoarea din prima zi de Crăciun prevestesc un an nou bun, în timp ce vremea senină sau vântul anunţa un an rău. De asemenea, dacă vremea de Crăciun era caldă, încât să se ţină uşile deschise, însemna că la Paşti vremea va fi friguroasă.

• Nu se bea rachiu, considerându-se băutura Diavolului;
• Nu se dă de împrumut și se ia înapoi ce s-a împrumutat;
• Nu se aruncă gunoiul;
• Se spune că nu e bine să te bați, nici măcar în glumă, că te umpli de bube în timpul anului;
• În unele zone, copiilor li se dă să mănânce bostan, ca să fie grași tot anul.
• În noaptea dinspre Crăciun se spune că apa se preface în vin și animalele vorbesc.
• În pomul de Crăciun ar fi bine să punem, spun bătrânii, şi un săculeţ mic, pe care îl umpli cu boabe de fasole albă – acestea simbolizează puritatea sufletului şi îţi vor adduce linişte în Noul An.
• Dacă în Ajunul Crăciunului ai uitat să faci cadou unei persoane, nu vei avea un an prosper.
• De asemenea, dacă în Ajunul Crăciunului nu împodobeşti locuinţa cu crenguţe de vâsc, vei avea ghinion tot anul.
• Dacă vrei să ai noroc în dragoste tot anul care vine, atunci trebuie să o săruţi sub vâsc în seara de Ajun.
• Sfinţirea mesei de Ajun şi vestirea Naşterii Domnului.
• O superstiţie spune că dacă un bărbat intră primul în casă în ziua de Ajun şi în ziua de Crăciun, familia va fi binecuvântată cu noroc tot anul care urmează.
• Cei ce cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua ajunului Crăciunului.
• Casa nu trebuie măturată în ziua de Ajun, căci aşa se alungă tot norocul.
• O altă tradiţie este recuperarea tuturor bunurilor împrumutate de-a lungul anului.
• Un obicei respectat în special la sate este aruncarea boabelor de grâu sau porumb către colindători. Boabele călcate trebuiesc împărţite apoi la păsări, pentru ca acestea să dea ouă din belşug în noul an.
• Este de bun augur ca lumanarile aprinse în seara de Crăciun să fie lăsate să ardă până se sting singure, să nu le stingem noi.

Tradițiile și obiceiurile de Crăciun în alte țări

Germania este țara care a dat obiceiul împodobirii bradului de Crăciun. Inițial, împodobirea se realiza cu panglici, lumânări și dulciuri. Mai târziu, acest obicei a devenit popular si in alte tari.

De asemenea, nemții obișnuiesc ca în preajma sărbătorilor de iarnă, să aprindă câte o lumânare în fiecare duminică de dinaintea Crăciunului, într-un Advent “Adventskrantz” ce înseamnă “Vine”. Acest suport metalic cu patru lumânări simbolizează cele patru săptămâni de dinaintea Crăciunului.

În Spania, seara de Crăciun este sărbătorită împreună cu familia, în jurul mesei îmbelșugate. Spaniolii își împodobesc casele cu iesle confecționate din lemn și figurine ce aduc aminte de Nașterea lui Iisus. În seară de Ajun copiii își lasă la ușa ghetuțele lustruite, umplute cu morcovi, paie și orz  pentru animalele celor 3 magi.

În Islanda, nu vine doar un Moș Crăciun cu daruri, ci 13. Se spune că aceștia coboară din munți, și începând cu data de 11 decembrie, copiii sunt vizitați în fiecare seară de câte un Moș Crăciun. Cei cuminți primesc dulciuri, mandarine și lozuri în plic, iar cei neascultători primesc câte un cartof stricat.

În Franța, Moș Crăciun este așteptat de întreaga familie, în jurul mesei. Aceștia nu mănâncă până ce o lumânare aprinsă nu este trecută din mână, în mână, până ce ajunge la cea mai tânără persoană de la masă. După cină, francezii merg la slujbă. În unele zone ale țării, oamenii ard un butuc, acest obicei simbolizând bunăstarea familiei pentru următorul an.

În Rusia, creștinii sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie, pe rit vechi, deși în ultima vreme sunt tot mai multe familii care sărbătoresc pe stil nou. Rușii își împodobesc casele cu crenguțe de brad, brazi împodobiți, iar Moș Gerilă și Zăpezica aduc cadouri copiilor, prăjituri și jucării.

În Ungaria, tradiția spune că în seara de Ajun, cei mici pleacă în vizită la rude, iar Iisus le aduce bradul împodobit cu ornamente și dulciuri pe care copiii au voie să le mănânce în ziua de Crăciun, după masă tradițională. (CITEȘTE ȘI: Ce tradiții trebuie să urmeze Meghan Markle de Crăciun în Casa Regală)

În Anglia, copiii care au fost cuminți tot anul își așteaptă cadourile de la Father Christmas, după ce și-au aruncat în foc scrisorile, sperând că piticii le vor scoate prin horn și dorințele li se vor împlini. Iar după masă de Crăciun, englezii pornesc la vânătoare de pițigoi, chiar în ziua de Sf. Ștefan. Tradiția se repetă în fiecare an, amintind de legenda martirului creștin închis care nu s-a mai putut salva din cauza acestei păsări, care l-a trezit pe gardianul de pază.