Sâmbăta Mare este ultima zi din Săptămâna Patimilor. Creștinii ortodocși prăznuiesc îngroparea trupească a Mântuitorului. În această zi importantă credincioșii țin post, se roagă, își amintesc patimile suferite de Iisus Hristos pentru mântuirea omenirii și se pregătesc pentru slujba de Înviere. Această zi marchează încheierea unui ciclu al morții și inaugurează renașterea și învierea.
Conform tradițiilor din popor, în ultima zi din Săptămâna Postului Paștelui gospodinele pregătesc o mare parte din preparatele culinar tradiționale pentru masa de Paște. Însă, în jurul celei mai mari sărbători a creștinității există o serie de superstiții și credințe bizare. Printre cele mai populare superstiții sunt cele despre care se spune că dacă nu sunt respectate se pot transforma în ghinion, ghinion care va ține tot anul. Cele mai multe dintre ele au fost transmise din generație în generație, unele fiind chiar specifice poporului român.
În Sâmbăta Mare se sacrifică mieii, iar gospodinele vor prepara toate mâncărurile tradiționale – drob, borș, stufat și friptură și se pregătesc coșurile cu bucate pentru biserică (în care se pun o lumânare, ouă roșii, pască, cozonac) – care urmează să-l ducă la slujba de Înviere. Din popor se spune că resturile și oasele animalului sacrificat nu trebuie aruncat la gunoi, ci îngropate la rădăcina unui măr sau păr – pentru roade bogate tot anul.
În Săptămâna Patimilor – începând de luni până sâmbătă – se crede că este bine ca oamenii să îmbrace haine de doliu, iar în ziua de Înviere hainele se schimbă cu unele albe. Femeile trebuie să aibă măcar o cămașă nouă, iar bărbații o pălărie – sau orice alt obiect vestimentar nou.
Conform obiceiurilor din moși-strămoși, se spune că nu este bine să dormi în Sâmbăta Mare. În această zi se deschis cerurile, Dumnezeu poate vedea înăuntrul ființei umane, iar sufletele rudelor adormite se întorc acasă – locul unde au locuit înainte de a se înălțat la ceruri. Totodată, aceasta este seara în care dorințele pe care ți le pui se vor împlini.