Există patru cuvinte în limba română care nu pot fi traduse cu exactitate în nicio altă limbă. Acești termeni sunt unici și nu au corespondent în alte limbi, majoritatea oamenilor le pot explica prin folosirea lor în anumite sintagme sau prin asociere.
Puțini sunt cei care știu că nu toate cuvintele din limba română se pot traduce cu exactitate și în alte limbi. Este și cazul acestor patru cuvinte, care nu există în nicio altă limbă internațională.
Aproximativ 40% din cuvintele limbii române provin din limba italiană și cea franceză. Chiar și în aceste condiții, conform Dicționarului internațional de termeni literari, există patru cuvinte din limba română care sunt intraductibile în orice altă limbă de pe planetă. Este vorba despre : ”colindă”, ”doină”, ”mărțișor” și ”ler”.
DOR, doruri, s. n. 1. Dorință puternică de a vedea sau de a revedea pe cineva sau ceva drag, de a reveni la o îndeletnicire preferată; nostalgie. Cuvântul ”dor” nu poate fi explicat în alte limbi. Totodată, în majoritatea limbilor există acțiunea de ”a duce dorul” unei persoane
DÓINĂ, doine, s. f. Specie a liricii populare și a folclorului muzical românesc, care exprimă un sentiment de dor, de jale, de revoltă, de dragoste etc., preluată și de poezia cultă.
MĂRȚIȘOR, (1) mărțișoare, s. n., (3, 4) mărțișori, s. m. 1. S. n. Mic obiect de podoabă legat de un fir împletit, roșu cu alb, care se oferă în dar ca semn al sosirii primăverii, mai ales femeilor și fetelor, la 1 martie. Cuvântul ”mărțișor” reprezintă vechiul nume popular pentru martie și înseamnă ”micul martie”
COLÍNDĂ, colinde, s. f. 1. (În vechile tradiții populare) Cântec tradițional de Crăciun, pe care-l cântă copiii umblând în cete din casă în casă. ”Colindă” este, de asemenea, un cuvânt care nu poate fi tradus în nicio altă limbă internațională. În majoritatea țărilor, termenul de ”cântec de Crăciun” este termenul unic.
Pe lângă aceste patru cuvinte, există, de asemenea, și alte cuvinte care nu pot fi traduse cu exactitate în alte limbi: ”voie”, ”nădejde”, ”întru” și ”împletită”.