Protecția muncii a comunicat măsurile care trebuie luate în caz de carantină, pentru ca fiecare angajator să știe ce are de făcut într-o astfel de situație. Legislația prevede câteva dispoziții esențiale în cazul unei epidemii.
Potrivit Legislației Muncii, angajatorul are o serie de obligații. Acesta trebuie să ia măsuri preventive în caz de carantină. De asemenea, are și o serie de interdicții.
Legislația Muncii spune următoarele:
”I. Ce trebuie sa faca angajatorul?
Activitatea in unitatile de productie se va desfasura in continuare normal. insa, potrivit art. 6 alin (1) din Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca, publicata in Monitorul Oficial nr. 646 din 26 iulie 2006, angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca. in lumina obligatiei acestuia de evitare a riscurilor, angajatorul va lua masurile simple recomandate de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii, adica va asigura accesul salariatilor, in orice moment, la surse de apa si sapun si va proceda la dezinfectarea frecventa a suprafetelor cu care salariatii vin in contact (cu substante pe baza de alcool sau clor).
Angajatorul va evita de asemenea trimiterea salariatilor in delegatii externe, consultind in fiecare caz site-ul Ministerului Afacerilor externe privind zonele de risc (http://www.mae.ro/). O deosebita atentie va fi acordata salariatilor varstnici si salariatelor gravide, in cazul acestora deplasarile fiind contraindicate.
Este de asemenea recomandabila actualizarea bazei de date de contact ale salariatilor.
Atentie insa: angajatorul nu poate dispune suspendarea contractelor de munca. in caz de carantina, ca si de concediu medical, suspendarea intervine de drept, iar nu la initiativa angajatorului.
Cu privire la salariatii care isi desfasoara activitatea folosind tehnologia informatiei si comunicatiilor, angajatorul ar putea negocia si include in contractual individual de munca o clauza de telemunca, in conditiile Legii nr. 81/2018, publicata in Monitorul Oficial nr. 296 din 2 aprilie 2018. O astfel de clauza este utila pentru a evita calatoria salariatilor prin mijloacele de transport in comun spre firma. Dar ea nu poate fi inserata in contract fara acordul salariatului. O astfel de clauza se va inregistra in Revisal, cu mentionarea zilelor in care salariatul are totusi obligatia de a veni in firma si a zilelor in care isi va putea desfasura activitatea dintr-un alt loc de munca (de exemplu, de la domiciliu).
in cazul concediilor de odihna, angajatorul nu are posibilitatea de a monitoriza destinatiile de vacanta ale salariatilor, si nici nu poate interzice deplasarea acestora in anumite tari, dar va putea realiza un instructaj privind zonele de risc.
Codul muncii prevede suspendarea de drept a contractelor de munca in caz de carantina (art. 50 lit. c).
Carantina nu constituie o decizie a angajatorului. Directia de sanatate publica este cea competenta sa emita certificate de carantina pentru salariatii carora li se interzice continuarea activitatii din cauza unei boli contagioase. Astfel, potrivit art. 18 lit. c) si 20 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, publicata in Monitorul Oficial nr. 1074 din 29 noiembrie 2005, in scopul prevenirii imbolnavirilor si recuperarii capacitatii de munca, asiguratii pot beneficia de concediu si indemnizatie pentru carantina. Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru carantina reprezinta 75% din media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar, pe baza carora se calculeaza contributia asiguratorie pentru munca.
Asiguratii beneficiaza de concedii si de indemnizatii, in baza certificatului medical eliberat de medicul curant, aflat in relatie contractuala cu casele de asigurari de sanatate. Medicii curanti pot completa certificatele de concediu de carantina atat pe suport hartie, cat si electronic si le pot transmite pe suport hartie sau prin mijloace electronice de transmitere la distanta angajatorilor/persoanelor in drept.
Prin exceptie, pe baza unor Ordine special ale ministrului sanatatii, este posibil ca salariatii expusi la riscul de contaminare sa intre in concediu de carantina fara emiterea certificatului medical, pentru a se evita deplasarea persoanei la medicul curant. Certificatul medical se va elibera in acest caz retroactiv. Desi art. 145 alin. (4) din Codul muncii nu prevede expres, perioada concediului de carantina se considera perioada de activitate prestata, in vederea stabilirii concediului de odihna anual. intr-adevar, desi acesta nu este propriu-zis o incapacitate de munca, deoarece in cazul certificatului de carantina nu este vorba despre salariati bolnavi, ci doar expusi la riscul de contaminare, concediul pentru carantina se acorda in baza unui certificat medical si va avea regimul unei unei perioade de incapacitate temporara de munca.
La data de 26 febriarie 2020, Directia de sanatate publica a emis un Ordin privind Instructiunile pentru eliberarea concediilor medicale in caz de carantina (accesibil AICI). Potrivit acestuia:
In situatia concediului pentru carantina, nu se aplica restrictia privind durata maxima de 10 zile calendaristice a concediului medical pe care il poate elibera medicul de familie.
Procedura pentru eliberarea concediilor medicale in caz de carantina este urmatoarea:
◦ in cadrul certificatului medical in caz de carantina, se mentioneaza codul de indemnizatie „07” si codul de diagnostic „994” – persoane susceptibile de a se fi contaminat cu boli transmisibile.
◦ Certificatul de concediu medical in caz de carantina se poate elibera si la o data ulterioara, numai pentru luna in curs sau luna anterioara.
◦ Durata concediilor pentru carantina nu diminueaza numarul zilelor de concediu medical acordate unui asigurat pentru celelalte afectiuni.
◦ Medicul de familie va mentiona in certificatul medical perioada de carantina stabilita de directiile de sanatate publica.
III. Relatiile cu partenerii externi
Daca firma se gaseste in relatii contractuale cu parteneri externi din zonele de risc de contaminare, este posibil ca angajatorul sa nu isi poata indeplini obligatiile contractuale, pentru a nu-si expune propriii salariati unei eventuale contaminari. in acest caz, se va putea solicita de la Camera de Comert si Industrie a Romaniei un certificat de forta majora (https://ccir.ro/).
Solicitarea va cuprinde prezentarea faptica şi detaliata a evenimentului, a consecintelor acestora in relaţia cu partenerul contractual şi argumente juridice ca evenimentul invocat reprezinta forţa majora. Avizul de existenţa a cazului de forţa majora se emite in baza documentelor doveditoare depuse exclusiv de solicitant. Dosarul va cuprinde cel putin:
Documentele se prezinta in original sau in copie certificata de solicitant. Solicitantul isi asuma intreaga raspundere, inclusiv penala, pentru veridicitatea datelor si a documentelor prezentate odata cu solicitarea adresata Camerei de Comert si Industrie a Romaniei de avizare a evenimentului de forta majora. ”, transmite legislațiamuncii.ro.