Ce trebuie să conțină stocul de provizii în caz de război sau cutremur. Specialiștii vin cu sfaturi importante

Evenimentele negative din ultimul timp au lăsat o amprentă puternică în rândul românilor. Pandemia de COVID-19, războiul dintre Rusia și Ucraina, cutremurul din Turcia și recentele seisme din țara noastră i-au determinat pe oameni să își ia măsurile necesare, în cazul unui eveniment tragic, ce s-ar putea desfășura în România. 

Oamenii au început, deja, să se gândească la stocul de alimente, în cazul unui război sau al unui cutremur. Totuși, care sunt acele alimente ce pot fi păstrate și consumate pentru o perioadă de timp îndelungată, fără a le trece termenul de expirare? Ei bine, nutriționistul Cristi Mărgărit a oferit, pe blogul său, câteva informații prețioase.

(CITEȘTE ȘI: DE TEAMA UNUI POSIBIL RĂZBOI, MULȚI ROMÂNI AU ÎNCEPUT SĂ ÎȘI FACĂ PROVIZII ALIMENTARE ȘI SĂ ÎȘI UMPLE REZERVOARELE MAȘINILOR)

Ce trebuie să conțină stocul de provizii în cazul situațiilor de urgență

Cristi Mărgărit le-a explicat românilor care sunt alimentele ce pot fi depozitate pentru o lungă perioadă de timp, în cazul în care țara noastră ar fi afectată de un mare cutremur sau război, iar românii ar avea nevoie, evident, de mâncare.

Meteorologii Accuweather anunță 3 zile consecutive de ninsori și viscol în România

Ce a primit o clientă, după ce a comandat piept de pui în...

Potrivit informațiilor oferite de specialist, există alimente pentru două categorii: stocul de rezervă pentru o perioadă mai lungă de timp și alimente pentru situațiile de urgență, pentru o perioadă scurtă de timp. Iată ce ar trebui să conțină:

“Avem două categorii: alimentele pentru stocul de rezervă (termen mediu și lung) și alimentele pentru situații de urgență (termen scurt). Stocul pe termen lung consider că ar trebui să asigure minimul necesar (caloric și proteic) pentru familie, timp de 2-3 luni. Poate să pară excesiv, însă există și utilitate privind protecția față de creșterile de prețuri, de exemplu.

Mâncarea pentru urgențe ar trebui să ne ajungă câteva zile, până situația de criză se ameliorează și avem acces la mâncare. Acest stoc de mâncare poate fi inspirat din ce țineau în mod tradițional peste an strămoșii nostri: alimente dense nutritiv, uscate sau conservate, nu neapărat gata de a fi mâncate. De preferat să nu necesite refrigerare sau congelare. Evident, aici conservele vor fi pe primul loc, dar pot fi completate cu alte categorii de alimente”, explică specialistul Cristi Mărgărit, pe blogul său.

Lista alimentelor ce nu necesită depozitarea în frigider

Pentru stocul de alimente ce pot fi păstrate pentru o perioadă de timp mai îndelungată, esențiale sunt tipurile de brânză maturate, în saramură. De asemenea, conservele reprezintă una dintre cele mai bune opțiuni. (VEZI ȘI: ROMÂNII CARE ȘI-AU FĂCUT PROVIZII PENTRU 5 ANI DE ACUM ÎNCOLO: ”SĂ AM CURENT DE LA REȚEA ÎN ACEST TIMP CA SĂ NU SE DEZGHEȚE CONGELATOARELE”)

„Există și tipuri de brânză maturată, în saramură, care nu necesită păstrarea în frigider. Observăm că majoritatea conțin și grăsime, lucru util în acest caz, pentru că ea reprezintă cea mai densă sursă de energie. Chiar și conservele de pește (de exemplu ton) ar fi bine să fie în ulei, de măsline, dacă este posibil”, adaugă specialistul.

Conservele de legume întregesc topul. „Leguminoasele sunt acele “boabe” care au un aport mare de proteine, carbohidrați și fibre, care vor susține sănătatea tubului digestiv și imunitatea. Fasolea, mazărea, lintea, năutul sunt cele mai la îndemână”. Dintre cereale, orezul este de preferat. Se găsește și la pungi de câteva kilograme, sigilate.

Putem folosi și pungile vidate dacă vrem să porționăm mai exact. Față de făină și mălai are avantajul că se păstrează mult mai ușor. Civilizații întregi au supraviețuit și multe războaie au fost câștigate datorită orezului. O altă variantă sunt pastele (inclusiv tăițeii “instant”), dar ele ocupă un volum mai mare.

Nucile și semințele sunt surse de grăsimi sănătoase, proteine, fibre, vitamine, minerale. Totuși, ele sunt ceva mai perisabile. Trebuie păstrate, pe cât posibil, în coajă, în vid”, a mai adăugat Cristi Mărgărit.