Ce se întâmplă cu pensiile și salariile românilor. Veniturile seniorilor pot fi înghețate pentru perioada următoare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Există riscul ca pensiile și salariile românilor să fie confruntate cu o posibilă stagnare în perioada imediat următoare. Potrivit datelor recente furnizate de Ministerul Finanțelor, datoria publică a depășit 52% din Produsul Intern Brut (PIB), ajungând la impresionanta sumă de 841 miliarde de lei.

Chiar dacă conform legii, statul este obligat să reducă cheltuielile atunci când datoria depășește pragul de 50%, Guvernul pare să evite impunerea unor măsuri de austeritate și introducerea de taxe noi într-un an electoral. Suntem doar la 3 procente distanță de momentul critic în care pensiile și ajutoarele sociale ar putea fi afectate de înghețare. Conform legii, atunci când datoria publică depășește 55% din PIB, dar rămâne sub 60% din PIB, Guvernul este obligat să înghețe pensiile și alte cheltuieli destinate asistenței sociale.

Citește și: 10 MILIARDE PENTRU PENSIONARI DIN PARTEA GUVERNULUI! 3 MILIOANE DINTRE SENIORII ROMÂNIEI AU PRIMIT CEA MAI BUNĂ VESTE LEGATE DE VENITURILE LOR

Administrația publică centrală este responsabilă pentru cea mai mare parte a datoriei, însumând 820 miliarde de lei, în timp ce administrația publică locală înregistrează datorii în valoare de 21 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor a subliniat importanța menținerii unui indicator sănătos al datoriei guvernamentale în raport cu Produsul Intern Brut, și pentru aceasta, Guvernul se concentrează pe promovarea creșterii economice ca metodă de a asigura sustenabilitatea financiară.

În lista măsurilor pe care Guvernul le pregătește pentru a diminua datoria, se regăsesc acțiuni precum intensificarea procesului de digitalizare, combaterea evaziunii fiscale, optimizarea gestionării riscului fiscal și revizuirea codului de procedură fiscală.

Creșterea datoriei publice poate pune presiune asupra economiei 

• Creșterea ratei dobânzii: Datoria publică mai mare poate determina investitorii să perceapă dobânzi mai mari pentru a acoperi riscul asociat cu împrumuturile către un stat cu datorii mari.
• Reducerea investițiilor: Datoria crescută poate conduce la o reducere a fondurilor alocate pentru investiții în proiecte de infrastructură, educație sau sănătate.
• Creșterea cheltuielilor bugetare: O parte din bugetul guvernului poate fi direcționată către plata dobânzilor și a principalului datoriei, lăsând mai puțini bani pentru alte scopuri, cum ar fi asistența socială sau programele de sănătate.
• Creșterea impozitelor și taxelor: Pentru a gestiona creșterea datoriei, guvernul poate fi nevoit să majoreze impozitele și taxele pentru a crește veniturile sale.

Cum dorește Guvernul să reducă datoria

• măsuri pentru „stimularea creșterii economice”
• accelerarea digitalizării
• reducerea evaziunii fiscale
• optimizarea riscului fiscal
• modificarea codului de procedură fiscală

Citește și: PENSII DUBLE PENTRU ACEȘTI ROMÂNI! ESTE ANUNȚUL MOMENTULUI