Ce s-a găsit în Marea Neagră nu s-a mai văzut până acum. Experții consideră că este cel mai mare din lume, iar la nivel mondial sunt destul de rare
Experții au un interes aparte față de Marea Neagră. Deși este săracă în insule, prezintă curiozitate față de fauna și flora acvatică. De altfel, „Axaina”, numele inițial primit de mare, ascunde o valență specială, iar experții susțin că este destul de rară la nivel mondial. Mai cu seamă, Marea Neagră prezintă straturi de apă care nu se întrepătrund între ele, fiind considerat un bazin meromictic. Iată detaliile mai jos, în articol.
Zeci de locații au deschidere către Marea Neagră. În timpul verii, zeci de mii de persoane își petrec concediile la malul mării, în orașe precum Constanța, Istanbul, Burgas, Trabzon sau Varna, însă puțini sunt cei care știu ce istorie ascunde „Axaina” – denumirea pe care marea a primit-o inițial. Experții au un interes aparte față de Marea Neagră, iar de-a lungul timpului au investit în studii și cercetări, pentru a-i afla „comorile”.
Pe lângă fauna și flora diversă, istoria cultural-socială, demografică și tranzițiile pe care le-a traversat zona, experții au descoperit încă o informație vitală. De altfel, este un aspect foarte rar întâlnit, specialiștii în domeniu punând zona Mării Negre pe un piedestal.
Marea Neagră are o valență rară la nivel mondial – bazin meromictic!
Mai cu seamă, experții susțin că Marea Neagră este cel mai mare bazin meromictic la nivel mondial. Însă, ce reprezintă acest lucru? Practic, un lac meromictic prezintă straturi de apă care nu se amestecă între ele. Sunt rare, susțin experții, spre deosebire de lacurile holomictice, care se regăsesc peste tot pe glob. Raportul dintre ele este de 1 la 1.000.
Pe de altă parte, „Pontus Euxinus” (denumirea dată de romani, înainte), ascunde un adevărat bazin cu „nestemate”. La nivelurile inferioare ale mării nu este regăsit oxigenul, motiv pentru care se consideră a fi „straturi biologice moarte”. Însă, chiar și în aceste condiții, există bacterii care trăiesc și se răspândesc. Pe de altă parte, experții au descoperit și alte aspecte interesante în cazul Mării Negre. Există, în anumite zone, roci care au o vechime de peste 540 de milioane de ani (în zona Rusiei). Practic, stâncile ar data din epoca precambriană.
Recliclarea apei se face în 2.500 de ani
De altfel, Marea Neagră are un singur flux primar în care se revarsă râuri, fiind vorba despre strâmtoarea Bosfor. Însă, pentru ca apa să aibă un ciclu complet de reciclare, trebuie să treacă în jur de 2.500 de ani. Timpul este îndelungat, pentru că în zona strâmtorii Bosfor, apa curge lent. Un alt aspect interesant reprezintă culoarea mării. Există o singură fotografie în care apa Mării Negre este turcoaz, nuanța fiind provocată de înfloririle de fitoplancton.