În timpul podcastului „Pe bune”, realizat împreună cu fiica lui cea mică, Ana Mizil, Serghei Mizil a spus ce pensie primește de la stat. Chiar dacă are o mulțime de bani, din pensie nu și-ar fi putut permite nimic.
Potrivit spuselor sale, primul mare „băiat de oraș” primește lunar doar 1.200 de lei, în condițiile în care tratamentele îl costă 2.000 de lei.
„Gândiți-vă că eu am pensie 1.200 și mă costă medicamentele 2.000! Dacă era să trăiesc din pensie, nu puteam să îmi iau medicamente, nu mai zic de plătit căldură, masă…”.
Un bărbat și-a permis să-l întrebe cum de are, totuși, pensie, dacă nu a muncit: „Nea Serghei, ai zis că nu ai muncit vreodată la stat. Cum de ai pensie?”.
„Băi, nea întrebătorule, să-ți explic… La toate firmele, mi-am plătit taxele pentru a avea pensie, plus că sunt membru al Uniunii Artiștilor Plastici, însă de acolo nu mi-a venit pensie. Am avut contract de muncă toată viața mea! Ceaușescu lucra de la 14 ani, eu de la 8 ani. Am lucrat prima dată la un pulover, apoi m-am axat pe scos dopuri de vin!”, a fost răspunsul său.
(CITEȘTE ȘI: Adevărul despre starea de sănătate a lui Serghei Mizil. „Va trebui să fac asta!”)
În perioada comunistă, Serghei Mizil era unul dintre răsfățații regimului. Dat fiind faptul că era fiul lui Paul Niculescu-Mizil, înalt demnitar comunist, reușea să facă o mulțime de bani, mai ales prin vânzarea obiectelor care nu se găseau în țară. Doar din tapetele austriece a produs sute de mii.
Nu doar că a avut noroc la bani, dar a avut parte de protecție. Când era de neatins la școală, dat fiind faptul că era bun prieten cu Nicu Ceaușescu. Primul mare „băiat de oraș” recunoaște cu nonșalanță că a avut un sigur caiet, din clasa întâi până într-a XII-a, că nu a fost pus să susțină teze și că profesorii îi dădeau bani pentru a-și putea ține orele liniștiți. Cu sumele primite, mergea la o cârciumă de peste drum de liceul Ion Luca Caragiale, unde învăța.
(CITEȘTE ȘI: Serghei Mizil, operat pe inimă! Cum se simte acum omul de afaceri: ”Eu nu vreau să…”)