Pe 7 mai 2024, în calendarul creștin ortodox, este sărbătorită a treia zi de Paște, cunoscută și sub numele de Marțea Albă în Săptămâna Luminată. Iată ce semnificație are pentru credincioși această zi!
A treia zi de Paște este semnificativă pentru credincioși, marcând continuarea bucuriei și solemnitatea Învierii Domnului. În Marțea Albă, tradițiile sunt respectate cu sfințenie, iar oamenii se adună în biserică pentru a participa la slujbe și rugăciuni speciale. De asemenea, în această zi, credincioșii obișnuiesc să împartă mâncare și bunătăți celor săraci și nevoiași, exprimând astfel generozitatea și solidaritatea în comunitate.
Citește și: CÂT TIMP REZISTĂ DROBUL DE MIEL ÎN FRIGIDER, DE FAPT, FĂRĂ A SE ALTERA
După Săptămâna Patimilor și bucuria Învierii Domnului, creștinii ortodocși intră într-o perioadă de sărbătoare numită Săptămâna Luminată. Această săptămână marchează începutul unei perioade festive care se încheie după 50 de zile de la Paște, odată cu sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, cunoscută sub numele de Rusaliile.
În vremurile străvechi, botezul avea loc în noaptea de Paște, iar cei botezați erau numiți „luminați”, purtând haine albe pe tot parcursul Săptămânii Luminării, după tradiție. Această denumire își are rădăcinile în această practică.
În folclor, există o credință că odată cu Învierea Domnului Iisus Hristos, porțile raiului se deschid pentru sufletele păcătoșilor reținute în iad, începând de la Adam și până la a doua venire a Mântuitorului. Conform acestei credințe populare, se spune că ușile raiului rămân deschise până în Duminica Tomii, iar cei care pleacă din viață în această perioadă sunt eliberați de Judecata de Apoi.
Săptămâna Luminată este un timp consacrat luminii, iar primul apel al slujbelor din această săptămână începe cu invitația: „Veniți și luați Lumină.” În această perioadă, slujbele se desfășoară cu Ușile Împărătești larg deschise, simbolizând ușa deschisă a Mormântului Mântuitorului, care permite privirea neîngrădită spre altar.
Prima zi din Săptămâna Luminată este Lunea Albă, cunoscută și sub numele de „A doua zi de Paște”. În continuare, urmează Marțea Albă, zi marcată în calendarul creștin ortodox printr-o cruce roșie.
În Marțea Albă din Săptămâna Luminată, pe lângă participarea la slujbe și rugăciuni, credincioșii respectă o serie de tradiții și obiceiuri specifice. Această a treia zi de Paște este remarcabilă în calendarul creștin ortodox, fiind marcată cu o cruce roșie, ceea ce implică respectarea unor reguli stricte. Astfel, în această zi, activitățile gospodărești precum spălatul sau călcatul sunt interzise, iar credincioșii se concentrează în principal pe aspectele spirituale ale sărbătorii.
În același timp, în Marțea Albă, se consideră benefic să se ofere pomană în memoria celor decedați. În numeroase comunități rurale din țară, femeile oferă pască rămasă de la Paște și vin roșu drept simboluri ale generozității și respectului față de cei plecați în lumea cealaltă.
În tradiția Marței Albe, o altă practică obișnuită era să se întoarcă vizitele făcute în prima zi de Paște. Astfel, în această zi de marți, oamenii obișnuiau să-și viziteze rudele, vecinii și prietenii, aceste vizite fiind cunoscute sub numele de „Umblatul cu pasca”. Originea acestui obicei se regăsește în vremurile în care creștinii mergeau la cei apropiați pentru a împărtăși vestea Învierii Domnului Hristos.