Ce înseamnă LOL și alte prescurtări cool

Publicat: 26/07/2018 | 13:01

În ultima vreme, prescurtările au devenit extrem de uzuale atât în limbajul adolescenților, cât și în cel al adulților. LOL este un alt acronim celebru, care şi-a început existenţa ca „laughing out loud” (adica „râd zgomotos”) şi care astăzi înseamnă mai degrabă „ceva care m-a făcut să mă amuz puţin”. (Citește și: Ce se întâmplă dacă apeşi aceste două taste în acelaşi timp? Vei regreta faptul că nu ştiai acest lucru până acum)

Ce înseamnă LOL și alte prescurtări cool

Orice acronim este perceput ca firesc într-o eră a tehnologiei, când aproape orice facem se leagă, într-un fel sau altul, de computere. Primele computere moderne aveau acronime (ENIAC sau UNIVAC), apoi au apărut PC-urile, adică „personal computers”. Ulterior, am fost invadaţi de CPU-uri, adică „central processing units” (unităţile centrale), care au progresat de la citirea CD-urilor (compact disc) la downloadarea (adică descărcarea de pe internet) fişierelor MP3. Nimeni nu ştie cum va fi viitorul, dar există certitudinea că va veni în litere de tipar, scrie corespondentul internaţional pentru The Economist, Robert Lane Green.

Vezi și: Testul care face furori pe internet! Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva ecuația!

LOL (scris și cu minuscule, acronim al expresiei englezești “laughing out loud“ (râd în hohote) este un termen folosit pe Internet pentru a exprima în scris hohotele de râs. LOL a apărut prima oară în Usenet, în Statele Unite. Cu timpul, lumea a adoptat acest acronim în sesiunile de chat, la mesajele SMS și chiar și la oral, în vorbirea de zi cu zi.

LOL mai poate fi considerat ca fiind un acronim și de la expresiile “lots of laughs și “a lot of laughing, amândouă însemnând „multe râsete”.

Termenul „LOL” a apărut pentru prima oară în Oxford English Dictionary în martie 2011.

Aproape toate prescurtările provin din limba engleză, iar printre cele mai populare se numără:

  • ASL – Age, Sex, Location – apare la iniţierea conversaţiilor pentru a afla vârsta, sexul şi localitatea interlocutorului
  • BRB – Be Right Back – anunţă partenerul de discuţii că va reveni imediat la calculator
  • DND – Do Not Disturb – prin acest mesaj, autorul informeaza ca nu vrea sa fie deranjat
  • LOL – Lough Out Loud – ceva foarte comic, care generează hohote de râs
  • OMG – Oh, My God! – exclamaţie de uimire la adresa unei veşti sau întâmplări
  • BF şi GF – Boyfriend şi, respectiv, Girlfriend – prietenul şi prietena
  • G2G – Gotta Go – trebuie să plec
  • GTR – Got To Run – acelaşi înţeles ca mai sus
  • AFK – Away From Keybord – nu sunt la tastatură
  • WB – Welcome Back – bine ai revenit
  • CU – See You – ne vedem mai târziu
  • K – ok, în regulă
  • W8 – Wait – aşteaptă
  • BBL – Be Back Later – mă întorc mai târziu
  • F2F – Face to Face – faţă în faţă
  • HW – HomeWork – teme pentru acasă
  • JJ – Just Joking – este doar o glumă
  • M2 – Me Too – şi eu
  • M8 – Mate – prieten
  • YOLO – You Only Live Once – un fel de scuză pentru o greşeală sau o activitate mai puţin obişnuită – O viaţă avem!
  • 9 – Parents are watching – mesaj codificat pentru ca interlocutorul să nu scrie lucruri compromiţătoare, întrucât este supravegheat de părinţi
  • BTW – By The Way – apropo
  • FYI – For Your Information – pentru informaţia ta
  • PPL – People – oameni
  • ROFL – Rolling On Floor Laughing – te prăpădeşti de ras
  • TTYL – Talk To You Later – vorbim mai târziu

Când am început, de fapt, să vorbim în acronime?

Armata are un rol foarte important în răspândirea comunicării prin prescurtări. Totuşi, acronimele nu sunt atât de vechi: nu le vom găsi, cu siguranţă, în documentele lui George Washington. Cele câteva prescurtări folosite răzleţ în limbajul curent al secolului XIX au început să abunde odată cu Primul Război Mondial, spune lingvistul David Wilton. Unul dintre cele mai cunoscute acronime din această perioadă este „AWOL” („absent without leave”, adică a pleca fără permisiune din bază).

Cele câteva prescurtări s-au înmulţit, odată cu primul preşedinte cunoscut sub iniţialele lui, FDR, adică Franklin Delano Roosevelt. În timpul Marii Depresii, el a creat o serie de instituţii guvernamentale cunoscute, de asemenea, sub iniţiale: TVA (Tennesee Valley Authority) şi WPA (Works Progress Administration).

Citește și: Românul care face senzație pe internet! A vrut să cumpere brânză cu cei mai proști bani falși!

Există şi alţi precursori ai comunicării prin acronime. Folosirea literelor ca simboluri a început cu activitatea lui Jons Jacob Berzelius, care a inventat notaţiile chimice moderne în 1813 (O pentru oxigen sau Fe pentru fier). În secolul nostru, ne putem referi cu uşurinţă la FBI, la CIA ori la instituţiile noastre româneşti, ca SIE, SRI ori MApN.

Viitorul în acronime

Această tendinţă înspre care se îndreaptă limba propune o lume miniaturală, care se ghidează după aceleaşi reguli ca ale lumii mari, constată Green. Soldaţii vor continua să inventeze acronime subversive, cum sunt SNAFU (situation normal: all fucked-up) şi FUBAR (fucked up beyond all recognition), adică „distrus din toate punctele de vedere”.

În celebrul portret făcut de revista Rolling Stone, care a dus la demisia comandantului trupelor americane în Afganistan, Stanley McChrystal, jurnaliştii vorbesc despre trupele americane care îi porecleau pe soldaţii de alte naţionalităţi alături de care luptau în International Stabilization Force for Afghanistan. ISAF, acronimul mişcării, însemna, de fapt „I suck at fighting.” („Sunt total nepriceput în luptă.”)

În cele din urmă, nu e nimic în neregulă cu acronimele, notează Green. Poţi să le priveşti ca pe un obicei enervant al omului modern sau ca pe nişte unelte de vorbire, nici mai bune şi nici mai rele decât oamenii care le folosesc sau cei care sunt refractari.

Anca Toma