Unii oameni au auzit despre judecata țigănească doar în filme sau, mai nou, pe rețelele de socializare. Însă, este un obicei încă de actualitate. Puteți afla mai jos, în articol, cum se desfășoară în România, în anul 2023.
Judecata țigănească este o procedură cu rol de „împăciuire”. Ce înseamnă asta? Ei bine, poate fi considerată o formă de mediere, unde „judecătorii” aleși de membrii comunității sunt mediatorii sociali. Oamenii care fac parte din această etnie cred că anumite situații conflictuale trebuie să rămână în interior pentru a putea conviețui în bună înțelegere.
Astfel, aleg să găsească soluții pentru problemele comunității, prin intermediul acestei tradiții, fără să se ajungă la distrugeri materiale sau chiar vătări corporale. Însă, fiecare caz are particularitățile sale.
Judecata țigănească funcționează după principii bine stabilite. Chiar și judecătorii sunt aleși după anumite valori morale după care se ghidează comunitatea precum să provină dintr-o familie sănătoasă, să fie integrați sociali, ancorați în realitate, să aibă o situație materială bună și, bineînțeles, să cunoască foarte bine tradițiile.
Până la stabilirea pedepselor, se desfășoară un proces îndelungat, în care părțile pot aduce probe sau martori care să susțină cauzele lor. După ce fiecare își prezintă partea lui de adevăr, sunt analizate argumentele.
Judecătorii discută între ei, iar mai apoi se pronunță hotărârea, care trebuie respectată întocmai. La fel cum sunt și legile statului românesc, și în comunitatea romilor, persoanele implicate în proces au dreptul la recurs. Însă, membrii primei instanțe vor participa și ei la a doua întrevedere.
Judecata țigănească are rolul de aplana situațiile conflictuale în interiorul comunității. Doar în cazul unei crime, se poate ajunge în fața instanțelor de judecată ale statului.
Tot o instanță este și staborul, fiind una neoficială, organizată de comunitățile de romi de pe teritoriul României, care impune o formă de constrângere. A fost înființat în urmă cu aproximativ 40 de ani de către oamenii care s-au considerat mai presus de legi.