Ce este efectul albedo și cum ne afectează? Planeta noastră se încălzește mai rapid decât ne așteptam

Încălzirea globală începe să devină o problemă din ce în ce mai serioasă. Ultimul an a fost cel mai fierbinte din istorie, cu oceane supraîncălzite, ghețari care se topesc accelerat și fenomene meteo extreme ce provoacă dezastre. Ei bine, încălzirea accelerată se leagă de numeroși factori, iar printre ei se numără norii, dar și efectul albedo, care joacă un rol critic. Ce este acesta și cum influențează încălzirea globală?

Efectul albedo este descris de capacitatea suprafețelor Pământului de a reflecta lumina solară înapoi în spațiu. De obicei, zăpada, gheața și norii reflectă cea mai mare parte a radiației solare, reducând astfel încălzirea planetei. Însă, în ultimii ani, topirea ghețarilor și reducerea stratului de zăpadă diminuează considerabil acest efect. Recent, specialiștii au constatat că există și un alt factor major care contribuie la această reducere. Este vorba despre norii de joasă altitudine.

(CITEȘTE ȘI: Anul 2024, cel mai fierbinte din istorie. Anunțul specialiștilor cu privire la încălzirea globală)

Cum ne afectează efectul albedo?

Așa cum spuneam, efectul albedo este descris de capacitatea suprafețelor Pământului de a reflecta lumina solară înapoi în spațiu, fapt ce reduce încălzirea planetei. Însă, începând încă din anii 1970, albedo-ul planetei a scăzut considerabil, în principal din cauza topirii ghețarilor. Mai mult, specialiștii au constatat recent că un alt factor major contribuie la această reducere: norii de joasă altitudine.

Într-un studiu publicat de revista Science, specialiștii au dezvăluit că diminuarea norilor joși deasupra oceanelor a accelerat încălzirea globală. Mai exact, norii funcționează ca o barieră naturală, reflectând o parte din radiația solară, iar fără ei planeta absoarbe mai multă căldură. De exemplu, anul trecut, scăderea norilor de joasă altitudine a fost asociată cu un albedo global mai scăzut ca oricând.

Întrebarea care se pune acum este de ce dispar norii, iar potrivit cercetătorilor există trei factori principali care determină acest fenomen:

• Reducerea poluării aerosolare – reglementările internaționale care limitează emisiile de sulf din transportul maritim au redus poluarea, dar aceasta avea un efect secundar de „albire” a norilor, reflectând mai multă lumină;
• Variabilitatea naturală a climei – schimbările în modelele oceanice contribuie la modificarea dinamicii norilor;
• Încălzirea globală – temperaturile crescute reduc formarea norilor în zonele joase, creând un cerc vicios.

Specialiștii au tras un semnal de alarmă și spun că dacă dispariția norilor joși continuă, consecințele ar putea să fie devastatoare.

(VEZI ȘI: A existat sau nu o civilizație avansată înaintea omenirii? Tot ce trebuie să știi)