Cei mai multi parinti isi pun problema administrarii vitaminelor mai ales in primii ani de viata ai copilului. In unele cazuri, dar nu intotdeauna, metabolismul copilului nu asimileaza din alimentatie toti nutrientii necesari dezvoltarii. Ceea ce multi parinti ignora este faptul ca vitaminele si alte suplimente alimentare sunt de fapt medicamente si, in consecinta, ar trebui administrate la recomandarea si sub supravegherea medicului pediatru. Administrate abuziv, suplimentele alimentare pot avea efecte negative. Iata care sunt cele mai importante aspecte legate de vitamine. De ce vitamine are nevoie Unii parinti aleg sa-i dea copilului suplimente dintre cele uzuale, vitaminele A, D, C, despre care s-a auzit ca ar fi „foarte bune”. In primul an de viata sunt situatii in care copiii pot avea nevoie de vitamina K, vitamina D si calciu, care este foarte important in metabolizarea corecta, eficienta a vitaminei D. In plus, procesul cresterii si activitatea intensa implica un consum caloric crescut si, astfel, cei mici au nevoie de aceste suplimente alimentare. Insa, nutritia copilului si mai ales medicatia acestuia implica atat de multe variabile si atat de multe lucruri de analizat incat vitaminele nu ar trebui administrate precum bomboanele. Cand suplimentele sunt absolut necesare Daca un copil creste in greutate conform varstei lui, daca hrana lui este diversificata si cuprinde toate alimentele necesare (legume, fructe, carne, oua), daca este un copil activ, atunci nu are nevoie de suplimente alimentare sau de vitamine. In conditii de boala sau probleme de dezvoltare, aportul vitaminic devine necesar, insa numai medicul este in masura sa ne indrume ce si cate vitamine sa ii dam celui mic. Cifre ingrijoratoare „Conform ultimului studiu privind automedicatia in cazul copiilor, dintre toate categoriile de medicamente pe care parintii le administreaza micutilor fara recomandarea medicului, 61% sunt vitamine sau suplimente alimentare. Este un procent ingrijorator, pentru ca, desi pot fi usor cumparate din magazinele naturiste sau din farmacii, fara prescriptie medicala, acestea pot fi daunatoare in aceeasi masura in care pot fi benefice. Vitaminele si suplimentele trebuie considerate medicamente, de aceea recomandam parintilor sa ia legatura cu pediatrul inainte de a le administra celui mic”, a declarat Cristian Lutan, Director Executiv Adjunct Asociatia Romana a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM). Riscurile automedicatiei Vitaminele pot fi clasificate in hidrosolubile si liposolubile. Cele liposolubile pot determina intoxicatii grave, tocmai de aceea pediatrul este singurul in masura sa recomande folosirea acestora. De exemplu, asocierea intre vitaminele D si E si acizii grasi Omega 3 este benefica in bolile pulmonare, dar orice alte asociatii haotice pot dauna. Mai mult, tipul de suplimente si cantitatea acestora difera de la varsta la varsta; astfel, pot aparea efecte adverse daca un copil de 2 ani primeste cantitatea de vitamine necesara unuia de 4 ani. Respectarea dozei zilnice recomandate este esentiala si doar medicul o cunoaste. Sfatul medicului Exista o reglementare referitoare la administrarea vitaminelor femeilor insarcinate si copiilor in primii ani de viata. Obstetricianul si medicul de familie recomanda gravidei vitaminele utile bunei evolutii a sarcinii si profilaxiei rahitismului la copil. Sunt scheme foarte bine stabilite pentru diferite situatii. In tara noastra se recomanda administrarea vitaminei D intr-un regim special, care trebuie atent supravegheat si respectat. Erorile pot avea repercusiuni nedorite: rahitismul in carente sau hipervitaminoza D, care este grava, deoarece afecteaza rinichii. Chiar si forma de administrare conteaza. Spre exemplu, in cazul gravidelor, forma injectabila poate determina afectiuni cardiace la nou-nascut. Acestea sunt doar cateva exemple care sa convinga mamele ca un sfat autorizat este foarte util.