Ce au putut sa faca in memoria maidanezului ucigas! Decizie uimitoare luata de familia care l-a adoptat pe Bosquito!
O stire sumbra a facut inconjurul lumii, in 2006, atunci cand un maidanez a ucis un japonez in varsta de 68 de ani, chiar in Piata Victoriei.
Cainele, botezat ulterior Bosquito, l-a muscat sectionandu-i o artera de la picior, rana care i-a fost fatala barbatului. Acest caz a a ajuns in instanta, patrupedul fiind aparat de celebra avocata Paula Iacob, care a reusit sa-l salveze de la eutanasiere.
Bosquito a fost un maidanez norocos, pentru ca dupa mediatizarea acestui caz, o familie din Germania s-a oferit sa-l adopte.
L-au denumit Ziva si i-au oferit o viata de lux, in timp ce in Romania toata lumea fierbea pe tema tragediei provocate de maidanez. In urma cu doi ani, comunitarul s-a imbolnavit grav, insa nu era nimic surprinzator, dat fiind faptul ca Bosquito se apropia de 20 de ani de viata.
“Are artroza, iar in weekend, cand plimbarile se prelungesc, ii administram medicamente care sa ii aline durerile”, spunea Guido Bayer, stapanul maidanezului.
Bosquito a murit anul trecut
Cainele ucigas a adus multa bucurie in familia nemtilor, mai ales la intalnirile cu prietenii lor de familie care aveau patrupede. Asta pana anul trecut, cand Bosquito a murit!
Familia Bayer a suferit enorm dupa disparitia maidanezului adus din Romania, iar recent s-a decis sa faca un gest care sa le aline dorul de el. Nemtii au adoptat mai multi caini fara stapan pe care i-a adus in casa lor, in speranta ca asa vor trece mai usor peste moartea lui Bosquito.
Ca si maidanezul roman, grupul de patrupezi beneficiaza de aceleasi conditii de lux si de toata atentia familiei adoptive.
Cum traia Bosquito in Germania povestea Esquire, in 2009: „au adoptat-o din Romania in toamna lui 2006. A ajuns la ei cu un transport de animale, intr-o cusca albastra. La inceput era foarte speriata, nu latra deloc si nu voia sa calce pe iarba. Lui Guido i se parea ciudat, de parca Ziva nu mai vazuse in viata ei iarba. Intre timp, lucrurile s-au schimbat…”.
(M.A.)