Să avem timp liber este o necesitate, deoarece ne ajută să ne echilibrăm sănătatea atunci când simțim că nu mai suntem productivi. Prin urmare, este esențial să o gestionăm cât mai bine, pentru a elimina orice consecință directă asupra sănătății noastre.
Între viața personală și profesională a fiecărui om al muncii trebuie să existe un echilibru, pentru a ajunge la performanțele pe care acesta și le propune. Sunt de apreciat oamenii care reușesc să echilibreze cele doua aspecte, deoarece înseamnă că au o calitate bună a vieții.
Oamenii muncii nu sunt roboți/mașini angrenate într-un sistem. Timpul liber este cea mai importantă resursă de care poate dispune orice angajat, oferindu-i cea mai mare bucurie. Totodată îi îmbunătățește sănătatea mintală. Este util, așadar, să aibă timp, spațiu pentru reflecție și distragere. Timpul liber îi oferă angajatului posibilitatea să se odihnească, să se deconecteze, să se cunoască mai bine, să ia decizii, altele decât cele de la serviciu. Odată deconectați, își pot dedica atenția și timpul necesar oricărei activități pe care și-au propus să o facă. În caz contrar, sănătatea lor va avea de suferit.
De asemenea, timpul liber îi ajută pe oameni să dezvolte relații sociale, să intre în contact cu alte persoane din afara locului lor de muncă, lucru care le va îmbunătăți bunăstarea și care le va reduce stresul, cauza multor boli.
În general, timpul de odihnă/repaus este, la fel ca timpul de muncă, periodic. Codul muncii reglementează următoarele intervale de timp de odihnă periodice: pauzele zilnice, repausul zilnic, repausul săptămânal, zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează și concediile de odihnă.
În rândurile ce urmează, nu ne vom ocupa de toate perioadele de repaus, deoarece de interes sunt cele aflate în strânsă legătură cu zilele de sărbătoare legală, când salariaţii nu se vor prezenta la locul de muncă şi nu vor presta munca prevăzută în contract.
Conform dispozițiilor Codului muncii, acordarea zilelor libere în cazul sărbătorilor legale se face în mod obligatoriu de către angajator. Excepție fac salariații ce lucrează în unități sanitare și în cele de alimentație publică, cât în unități cu foc continuu, respectiv în domenii unde activitatea nu poate fi întreruptă, pentru că specificul acestora presupune un regim de foc continuu (extracția de cărbune, minereuri și țiței, energia, transporturile publice, metalurgia, industria chimică).
După 1 Mai, a 7-a zi liberă dintre cele 15 cât sunt în total, românii se vor bucura de încă 8 zile libere legale reglementate de Codul Muncii. Sunt sărbători cu semnificații religioase, cum ar fi Rusaliile, Sfânta Marie Mare, Sfântul Andrei și Crăciunul, iar altele de natură laică, fie că vorbim de Ziua Internațională a Copilului, o zi în care trebuie tratați cu aparte interes vlăstarele națiunii noastre, sau de Ziua Națională a României, moment istoric major, care marchează și debutul sărbătorilor de iarnă.
Iată cum arată calendarul anului 2023 privitor la zilele care au mai rămas oficial nelucrătoare până la ultima sa filă.
1 iunie- Ziua Internațională a Copilului, pică joi;
4-5 iunie- Rusaliile, pică duminică şi luni;
15 august- Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Marie Mare, pică marţi;
30 noiembrie- Sfântul Andrei, pică joi;
1 decembrie- Ziua Naţională a României, pică vineri;
25-26 decembrie- Crăciunul, pică luni şi marţi;
Vestea cea mare este că începând cu anul 2024 românii se vor bucura de încă 2 zile libere decretate prin lege. Este vorba despre zilele de 6 și 7 ianuarie, când creștinii ortodocși sărbătoresc Boboteaza sau Botezul Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul sau Sfântul Ion. Prin urmare, anul viitor, în loc de 15 zile libere legale, vor fi în total 17. Doar 10 dintre ele pică în timpul săptămânii, restul de 7 suprapunându-se pe zile de weekend. Cel mai probabil, Guvernul ar mai putea acorda până la 3 zile libere, pentru a crea punți cu weekendurile. Acestea din urmă vor fi recuperate de salariații din sectorul bugetar, potrivit zilibera.ro.