Câte ouă și câte grame de carne PE LUNĂ aveau voie românii să mănânce pe vremea comunismului. Totul se dădea pe cartelă

Câte grame de carne și câte ouă pe lună aveau voie românii să mânânce pe vremea comunismului? Cum arăta realitatea pentru oameni la vremea respectivă? Totul se dădea pe cartelă atunci, iar cozile erau foarte lungi la magazinele alimentare.

Fiecare român trebuia să se mulțumească cu rații ridicol de mici pentru o alimentație decentă, iar chiar și aceste cantități reduse erau adesea greu de obținut. Potrivit normelor stabilite înainte de Revoluția din 1989, fiecărui cetățean îi erau alocate lunar următoarele:

• 10 ouă, o cantitate destul de mică pentru o lună;
• 500 de grame de carne de porc sau vită și 1 kilogram de carne de pasăre;
• 100 de grame de unt;
• 1 kilogram de zahăr, un litru de ulei și 1 kilogram de făină.

Nu putem să nu aducem în discuție faptul că la acestea se adăuga și o rație zilnică de 300 de grame de pâine. Problema nu era numai cantitatea mică, ci și faptul că, de multe ori, magazinele nu erau aprovizionate corespunzător. Cozile erau imense, uneori se formau încă din toiul nopții, iar de multe ori se întâmpla ca unii români să se întoarcă acasă fără nimic de mâncare. Cei care nu puteau sta ore întregi la coadă erau nevoiți să își lase plasele pentru a-și păstra locul și reveneau dimineața, totul cu speranța că mai găsesc produse.

Categoria de pensionari români care vor primi 950 de lei în plus, în...

Meteorologii Accuweather anunță orașele din România în care se întorc ninsorile începând cu...

Cât costă o șaorma cu caracatiță în locația lui Pescobar din Londra. Suma ireală pe care a încasat-o în doar două zile de la deschidere

Acest tânăr a comandat o omletă în restaurantul lui Dani Oțil. Când a venit nota de plată, a crezut că este o eroare

Citește și: Rețeta de piftie de porc a Gabrielei Cristea. Trucul secret folosit de vedeta TV

Cine erau cei ce aveau prioritate

Este important de precizat faptul că în această situație, accesul la alimente era de multe ori condiționat de relații sau mici favoruri. Informatorii regimului, cunoștințele gestionarilor și membrii aparatului de partid aveau prioritate, fapt ce făcea ca restul populației să se descurce după posibilități. Produsele de calitate, destinate exportului, erau înlocuite pe piața internă cu surogate. Cafeaua a fost subtitutită de nechezol, iar salam cu soia devenise un simbol al acelor vremuri.

Alte produse, precum capetele și picioarele de porc, poreclite ironic „adidași” și „calculatoare”, veneau ca o completare a magazinelor în acea perioadă. Această realitate a făcut ca lipsa alimentelor și cozile interminabile să devină asemenea unei amprente dureroase a vieții sub regimul comunist.

Citește și: Cu cât a ajuns să se vândă 1 kg de carne de porc în LIDL, acum, cu o săptămână înainte de Craciun