V-ați întrebat vreodată câte cartiere sunt în București și de unde provine denumirea fiecăruia dintre acestea? Astăzi, vă arătăm câteva date interesante despre Capitala României. De altfel, vă vom expune și detalii referitoare la câteva dintre cartierele bucureștene, cum au căpătat denumirile respective, dar și de ce elemente istorice sunt legate. Iată informațiile mai jos, în articol!
În București există 81 de cartiere, iar toate denumirile lor se vor regăsi mai jos, în articol. Până atunci, însă, vă expunem câteva informații referitoare la unele dintre cartierele bucureștene care sunt, de altfel, iubite de mulți locuitori. De exemplu, de unde provine denumirea de Crângași? Dar de Berceni, Obor și Dorobanți?
De unde provine denumirea de Crângași? Cartierul bucureștean avea cu totul o altă înfățișare în secolul al XVI-lea. Atunci, era cunoscut drept un crâng al Codrului Vlăsiei. Erau doar cinci gospodării în anul 1835 și, ulterior, a început să se transforme într-o zonă în care se mutau familiile nevoiașe.
Însă, de unde provine denumirea de Berceni? Este un alt cartier din București care are iz istoric. În anul 1965, cartierul Berceni lua naștere. Acesta a căpătat denumirea respectivă după contele care făcuse un popas în zona respectivă. Este vorba despre contele Miklos Bercsenyi.
Cât despre cartierul Obor, acesta a luat naștere în cel de-al XVII-lea secol. La început, cartierul bucureștean purta denumirea de „Oborul de vite” sau „Târgul de afară”. Ulterior, devenise un loc în care erau spânzurați oamenii condamnați la moarte. În anul 1870, a fost interzisă spânzurarea.
Cartierul Dorobanți datează încă de peste două secole. În anii 1800, nu era considerat un „cartier al bogaților”, precum în prezent. Atunci, era considerată o mahala din București și purta cu totul altă denumire, și anume „Ulița Herăstrăului”. Apoi, a purtat denumirea de Calea Dorobanților.
Pe de altă parte, cartierul Titan și-a căpătat această denumire de la o fabrică de ciment din zona respectivă. A fost construită în secolul XX. Cât despre cartierul Balta Albă, acesta a căpătat numele respectiv după 1800. Între 1813 – 1814, a izbucnit epidemia de ciumă bubonică. Trupurile neînsuflețite ale oamenilor erau luate și transportate spre Balta Albă, pentru a fi topite în groapa de var. Când ploua, se formau bălți albe din cauza varului care ieșea la suprafață.
Sursă foto: colaj Pixabay