Cât a ajuns să coste, de fapt, un kilogram de cireșe în timpul epidemiei de coronavirus

Pe piaţă au apărut deja cireşele, iar cum ne-am obişnuit deja, preţul unui kilogram atinge valori exorbitante. Anul acesta, pe fondul pandemiei, cireşele sunt şi mai scumpe, însă trebuie luat în calcul un detaliu.

Cât costă un kilogram de cireşte în plină pandemie şi de ce e preţul aşa de mare

În pieţele din Bucureşti, un kilogram de cireşte porneşte de la circa 80 de lei, însă preţurile ajung chiar şi la 150 de lei. Aceste cireşe sunt aduse din import, iar conform pomicultorilor români, comercianţii fac o adevărată speculă cu ele, ei aducându-le în ţară la un preţ cu mult mai mic.

„Astea care sunt cu 150 de lei sunt cireşe aduse din import. Un euro, un euro jumătate, mai mult nu e kilogramul de cireşe”, a spus Gheorghe Voica, un pomicultor din Argeş, citat de Mediafax. El a mai precizat şi că nu crede că va vinde anul acesta cireşe cu un preţ mai mare de 5 lei pe kilogram.

Însă, până când ne vom putea bucura de cireşe româneşti la preţuri normale, mai avem de aşteptat. Abia începând din luna iunie vom începe să găsim cireşe de la noi din ţară, în acest moment cele vândute fiind din Grecia, Turcia sau Spania.

Anul trecut, în aceeaşi perioadă, cireşele de import se vindeau cu preţuri cuprinse între 80 şi 100 de lei.

Seceta ar putea creşte preţul fructelor şi legumelor

Pe lângă pandemia de coronavirus, agricultorii şi pomicultorii se mai confruntă anul acesta cu o mare problemă. România este afectată de o secetă cruntă similară cu cea din 1947. Asta înseamnă că o mare parte din culturi ar putea fi compromise, lucru care se va reflecta în preţul produselor.

„Deficitul este foarte mare în zona Moldovei și Dobrogei. Este un pericol ca culturile de toamnă să fie compromise într-un procent destul de mare. Am asigurat toți fermierii că o să-i despăgubim pe toți cei care vor avea pagube cauzate de fenomenele extrem de secetă”, a declarat ministrul Agriculturii.

Specialiştii se tem să nu ajungem în pragul unei crize alimentare şi speră ca în lunile mai şi iunie, considerate mai ploioase, să se acumuleze în sol o cantitate de precipitaţii suficientă pentru a limita pagubele.