Care sunt efectele intrării României în spațiul Schengen. Ce se întâmplă de la 1 ianuarie 2025, de fapt

Începând cu 1 ianuarie, intrarea României în spațiul Schengen pe plan terestru ar putea avea efecte asupra cetățenilor. Se vor închide definitiv 33 de punte de trecere a frontierei română-ungare și româno-bulgare. 

Începând cu 1 ianuarie 2025, România va intra oficial în zona Schengen. Statele membre ale Uniunii Europene au decis eliminarea controalelor la frontierele terestre. Spațiul Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale Comisiei Europene, devenind acum cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume.

Aderarea la spațiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre Schengen. Cristi și Denisa, 2 vloggeri români, reacție virală după ce au vizitat cea mai săracă țară din lume: ”Am rămas cu gura căscată!”

Efectele intrării României în spațiul Schengen

Potrivit art. 23 din Codul Frontierelor Schengen, absența controlului la frontierele interne au ca scop combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere. Eliminarea controalelor la frontierele interne implică necesitatea sporirii măsurilor de asigurare a ordinii și siguranței publice, în condițiile în care în prezent România se confruntă cu o mulțime de variante de migrație ilegale, mai ales datorită poziției sale geografice, la confluență dintre Orient – ca zonă de plecare a migraților și Occident – ca spațiu de destinație al migrației ilegale, se arată în nota de fundamentare.

Care sunt frontierele care se închid de la 1 ianuarie 2025

Frontiera româno – ungară:

1. Petea, judeţul Satu Mare – rutier;
2.  Carei, judeţul Satu Mare – feroviar
3.  Urziceni, judeţul Satu Mare – rutier;
4. Valea lui Mihai, judeţul Bihor – feroviar şi rutier;
5. Săcuieni, judeţul Bihor – rutier;
6.  Episcopia Bihor, judeţul Bihor – feroviar;
7.  Borş, judeţul Bihor – rutier;
8.  Salonta, judeţul Bihor – rutier şi feroviar;
9. Vărşand, judeţul Arad – rutier
10.  Curtici, judeţul Arad – feroviar;
11. Tudor Vladimirescu, judeţul Arad – rutier RO-LA;
12. Turnu, judeţul Arad – rutier;
13.  Nădlac, judeţul Arad – rutier:
14. Nădlac II, judeţul Arad – rutier;
15. Cenad, judeţul Timiş – rutier
16.  Borş II, judeţul Bihor – rutier;
17. . Beba Veche, judeţul Timiş – rutier

FRONTIERA ROMÂNO-BULGARĂ

1. Calafat, judeţul Dolj – rutier, feroviar;
2. Bechet, judeţul Dolj – rutier (bac) şi portuar;
3. Corabia, judeţul Olt – portuar;
4. Turnu Măgurele, judeţul Teleorman – rutier (bac) şi portuar;
5. Zimnicea, judeţul Teleorman – rutier (bac) şi portuar;
6. Giurgiu, judeţul Giurgiu – rutier, feroviar şi portuar;
7. Olteniţa, judeţul Călăraşi – portuar;
8. Călăraşi (Chiciu), judeţul Călăraşi – rutier (bac) şi portuar;
9. Ostrov, judeţul Constanţa – rutier;
10. Lipniţa, judeţul Constanţa – rutier;
11.  Dobromir, judeţul Constanţa – rutier;
12.  Negru Vodă, judeţul Constanţa – rutier şi feroviar;
13. Vama Veche, judeţul Constanţa – rutier;
14. Giurgiu II, judeţul Giurgiu – rutier (bac).

PUNCTE DE TRECEE A FRONTIEREI LA MAREA NEAGRĂ ȘI DUNĂRE MARITIMĂ

1. Brăila, județul Brăila – portuar
2. Cernavodă, județul Constanța – portuar

În ceea ce privește frontierele terestre, în data de 12 decembrie 2024 a fost adoptată decizia Consiliului Uniunii Europene de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România. Vești proaste pentru românii care petrec Crăciunul pe Valea Prahovei! Anunțul a fost făcut în urmă cu puțin timp

„În ceea ce privește frontierele terestre, în data de 12 decembrie 2024 a fost adoptată de către Consiliul Uniunii Europene decizia de eliminare, începând cu data de 1 ianuarie 2025, a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Republica Bulgaria și România. În acest sens, este necesară adoptarea măsurilor organizatorice pentru eliminarea obstacolelor la frontierele interne cu Republica Ungaria și Republica Bulgaria, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2025”, se arată în Nota de fundamentare a documentului.