În curând, România va face tranziția la ora de iarnă. Schimbarea orei se face de două ori pe an cu scopul folosirii mai îndelungate a luminii solare. Deși românii vor câștiga o oră în plus de somn, acestă schimbare are și părți negative.
Trecerea la ora de iarnă 2023 este momentul în care România trece la ora standard. Ziua în care se face această schimbare este considerată cea mai lungă din an, pentru că va avea 25 de ore, în loc de 24.
În noaptea de 28 spre 29 octombrie, ceasurile se dau cu o oră în urmă. Astfel, ora 4:00 va deveni ora 3:00, ceea ce înseamnă că dormim cu o oră în plus. Procesul de schimbare a orei nu este simultan în toate ţările, din cauza diferenţei de fus orar.
Până de curând, toate statele membre ale Uniunii Europene erau obligate să schimbe ora de două ori pe an pentru a beneficia de cât mai multă lumină naturală într-o anumită perioadă de timp. În România schimbarea orei a fost aplicată pentru prima dată în anul 1932. După ce ora de vară a fost introdusă în România, a funcţionat anual, până în 1939. Din 1 aprilie 1940 până în 2 noiembrie 1942, ora de vară a fost în vigoare permanent. Apoi, din 1943, s-a renunţat la ea. A fost reintrodusă de Nicolae Ceauşescu, începând cu 1979.
Potrivit unor studii, schimbarea orei, în special toamna, îi face pe oamenii să aibă, pentru o anumită perioadă de timp, simptome precum oboseală, panică, iar uneori și cu stări de depresie.
Din cauza tulburărilor de somn cu care ne confruntăm în această perioadă, trecerea la ora de iarnă poate provoca scăderi ale performanței, concentrării și memoriei, precum și oboseală și somnolență în timpul zilei. Pe lângă modificările somnului, pot să apară și astenia și irascibilitatea. Aceste stări pot persista două sau chiar trei săptămâni, după schimbarea orei.