Postul Paştelui începe în 2020 pe 2 martie şi se termină pe 18 aprilie, pe 19 aprilie fiind data în care va pica Paştele anul acesta. Se mai numeşte şi Postul Mare pentru că este cel mai lung dintre posturile de peste an.
Ca în fiecare an, Postul Paştelui este precedat de Săptămâna Albă, o perioadă de 7 zile în care creştinii mai pot mânca lapte, brânză sau ouă, dar nu şi carne. În 2020, Săptămâna Albă începe pe 24 februarie şi se termină pe 1 martie, odată cu Duminica Lăsatului sec de brânză. Tot în această perioadă, miercurea şi vinerea este dezlegare la peşte.
Începând de luni, 2 februarie, începe propriu zis Postul cel Mare, cel mai lung şi cel mai aspru din posturile de peste an. Spre deosebire de Postul Crăciunului, care are mai multe zile cu dezlegare la peşte, în Postul Paştelui, consumul acestui aliment este permis doar de Buna Vestire (25 martie) şi de Florii (12 aprilie).
De asemenea, ultimele 7 zile ale acestui post (Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor) sunt cele mai aspre, calendarul ortodox recomandând ca în această perioadă să se consume doar pâine şi apă, pe timp de seară.
Se spune că Postul Paştelui este atât de dur pentru a le aminti creştinilor de chinul prin care a trecut Mântuitorul atunci când a fost răstignit, sacrificându-se pentru iertarea păcatelor.
Pe lângă faptul că nu se mănâncă “de dulce” (lactate, ouă sau carne), creştinii trebuie să îşi păstreze curăţenie sufletească. Astfel, în această perioadă ei trebuie să fie smeriţi, să se roage, să nu intre în conflict cu nimeni, să nu mintă sau să înjure şi să se abţină de la vicii şi plăceri trupeşti.
În Săptămâna Mare, aceştia iau parte la Denii şi merg la biserică pentru a se spovedi şi pentru a se împărtăşi. De menţionat şi că în această perioadă nu se fac nunţi.
Despre Postul Paştelui, Arsenie Boca, Părintele Ardealului, spune că îi ajută pe credincioşi să se întâlnească cu Dumnezeu şi să aibă parte de iubirea Sa. El le recomanda enoriaşilor ca în perioada Postului Mare să mănânce un singur fel de mâncare “cu înfrânare” şi să se roage pentru a se curâţa de patimi.
Duhovnicul aprecia că postul nu este numai “un regim al stomacului” şi le transmitea credincioşilor că trebuie să se abţină de la a vorbi împotriva aproapelui sau de la a păcătui cu gândul.