Când începe postul Paştelui? 3 secrete despre cum să-l ţii corect

În acest an, Paştele ortodox pică p 24 aprilie. Postul Sfintelor Paşti în acest an va fi în perioada 15 martie – 01 mai. Creştinii numesc acest post şi Postul Mare, care durează 40 de zile, la care se adaugă şi Săptămâna Patimilor.

În 2022, Postul Paștelui va începe luni, 7 martie. Numit și Postul Mare, acesta este o pregătire spirituală și trupească pentru Praznicul Învierii lui Iisus Hristos, ce va avea loc în data de 24 aprilie.

Lăsatul Secului de Carne pentru intrarea în Postul Paștelui, este pe 27 februarie 2022. În săptămâna următoare și până pe 7 martie, creștinii pot consuma produse lactate, motiv pentru care se mai numește și Săptămâna Albă.

Tradiţii şi obiceiuri

După Lăsatul Secului de brânză, în Săptămâna Curată, nu se țese. Cei care nu respectă această datină, pot avea parte de vizită inopinată a lui Toader, „care vine peste noapte și încurcă ițele”. Afectați ar putea să fie și caii sau vitele ale cărui stăpân nu ține sărbătoarea de Sân Toader. Animalele ar putea fi rănite sau atacate de fiare.

Regulile bisericeșți au stabilit că zilele rânduite pentru ajunare, adică abținerea totală de la mâncare și băutură, sunt lunea și marțea din prima săptămâna a postului, iar în ultima săptămâna a postului, numită Săptămâna Patimilor, se ajunează luni, marți, miercuri, vineri și sâmbătă. În aceste zile se pot consuma, seara, doar pâine și apă.

În postul Paștelui nu se consumă carne sau lactate. De asemenea, credincioși trebuie să-ți țină în frâu gândurile necurate și poftele. Nu este bine să faci petreceri, fapte rele sau să vorbești de rău pe cineva. Postul Paștelui presupune curățenie trupească și sufletească. În Postul Paștelui nu se fac nunți.

Când este dezlegare la peşte în Postul Paştelui

Pe parcursul întregului post există zilele cu dezlegăre la pește, când cei care postesc au voie să consume mâncăruri din pește. Zilele când au loc dezlegarile la peste sunt de Praznicul Bunei Vestiri, pe data de 25 martie și de Florii, în duminică dinaintea Paștelui.
Când Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin. Când cade în vinerea sau sâmbătă acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin.

Se spune că de la postul propriu-zis pot fi scutiți copiii, femeile gravide, lăuzele și bolnavii, însă asta nu înseamnă că se pot lipsi de postul spiritual și de rugăciuni.

În Săptămâna Mare se mănâncă doar seara, pâine și se bea apă și în Vinerea Mare se ține post negru.

Ce nu știai despre Postul Paştelui

Postul Mare este împărțit în două perioade: Postul Păresimilor, care ține până în Duminica de Florii și Postul Paștelui, reprezentat de ultima săptămână, Săptămâna Mare.

Postul Mare al Paştelui se referă la postul de 40 de zile și 40 de nopți ținut de Mântuitorul Iisus Hristos, înainte de a începe propăvăduirea Evangheliei.

De asemenea, în Postul Paştelui este recomandat să nu se consume untdelemn, iar fumatul şi alcoolul nu sunt permise.

De asemenea, în Postul Mare creștinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunțarea la alimentele de proveniență animalică. Mai mult, aceștia trebuie să se inalte sufleteste prin rugaciune alaturi de fapte bune.

De ce Paștele are dată diferită în fiecare an

Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină.

Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an. În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși.

Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.

Cum să ţii corect Postul Paștelui. Secrete pentru a-l putea ține

Pentru a ţine corect Postul Paştelui trebuie să ai în vedere câteva reguli stabilite de Biserică. De asemenea, trebuie să ştii că anumite categorii de persoane nu ar trebui să se abţină de la mâncare (copiii, bătrânii, femeile gravide şi persoanele suferinde). În primele două zile din Postul Paştelui se recomandă post complet, pentru aceia care pot să-l ţină astfel.

Pentru cine nu, este recomandată ajunarea, adică ţinerea postului până seara, când se poate mânca pâine şi se bea apă. Aceeaşi regulă (post complet sau ajunare) este şi pentru primele trei zile din ultima săptămână de post (luni, marţi şi miercuri), dar şi pentru ultimele două (vineri şi sâmbătă). Miercuri, a treia zi din Postul Paştelui, se ajunează până seara. Apoi se mănâncă pâine şi legume fierte fără ulei.

În toate celelalte zile, cu excepţia zilelor de dezlegare, se mănâncă uscat o singură dată pe zi, în zilele luni până vineri, iar sâmbătă şi duminică de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin. Această variantă este specifică postului aspru. În postul obişnuit mâncăm la orele obişnuite, dar numai mâncăruri de post.

Cu ce înlocuim carnea pentru ca postul să poată fi ținut mai ușor

Fasole, mazăre, linte (leguminoase)

Fasolea con-ţine proteine, fibre şi are un nivel ridicat de carbohidraţi cu eliberare lentă, ceea ce înseamnă că poate înlocui cu uşurinţă carnea în alimentaţie. Fasolea furnizează energie pentru muşchi şi creier, iar 100 grame conţin nu mai mult de 120 de calorii. Este un aliment săţios, care poate fi consumat în cantităţi mai mari, fără a te îngrăşa, pe toată perioada din Postul Paştelui. Este recomandat să pregătim cât mai multe salate de legume (zarzavaturi) şi leguminoase (fasole, mazăre, năut, linte, soia etc.) proaspete, iar în cursul zilei, între mese, dacă simţim că ni se face foame, putem ronţăi un morcov, un ardei gras, un măr sau alte fructe.

Ciuperci

Sunt o sursă bogată în proteine vegetale. În plus, conţin seleniu, cupru şi fier, elemente care le fac înlocuitorii perfecţi pentru carne şi produse din carne. Ele pot fi adăugate în mâncăruri, servite în salate sau preparate la grătar. Atenţie! Nu îndepărta pieliţa ciupercilor deoarece conţine toate vitaminele, mineralele şi elementele nutritive ale acestora.

Soia

Este un aliment care are aceeaşi cantitate de proteine ca şi carnea. De asemenea, soia conţine fier, complexul de vitamine B şi fibre. Soia reduce nivelul colesterolului rău, hipertensiunea, împiedică dezvoltarea celulelor canceroase şi întăreşte sistemul imunitar. 7 Oleaginoase. Este vorba despre alune, migdale, nuci, arahide etc. Acestea conţin proteine şi o cantitate importantă de vitamina E care ajută la menţinerea sănătăţii pielii.

Fructe

Un plus de substanţe nutritive îl aduc şi fructele. Consumă cât mai multe fructe proaspete, în detrimentul sucurilor naturale. Acestea din urmă conţin o cantitate foarte mare de zaharuri!