Revelionul 2019 pe stil nou și Revelionul 2019 pe stil vechi au două date complet diferite. Vezi când este Revelionul 2019 și în ce zi a săptămânii pică, atât pe rit vechi, cât și nou.
Când este Revelionul 2019, pe rit vechi Creştinii ortodocşi pe stil vechi sărbătoresc Anul Nou cu întârziere de două săptămâni, după calendarul gregorian.
În fiecare an, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, sârbii, ucrainienii, rușii și lipoveni celebrează trecerea dintre an. În 2019 sărbătoarea va pica într-o zi de luni. Revelionul pe rit vechi este sărbătorit de creștinii care fac parte din biserici ortodoxe care nu au preluat calendarul iulian îndreptat precum şi de creştinii care nu au acceptat îndreptarea calendarului de către bisericile din care făceau parte. În noaptea de 13 spre 14 ianuarie, popoarele slave sărbătoresc Anul Nou pe stil vechi sau ajunul Sfântului Vasile.
În secolul al XVII-lea, pentru a regla modul de datare, s-a făcut reforma calendarului gregorian, care a primit şi denumirea de Stil Nou. Noul calendar a fost adoptat treptat de toate bisericile catolice şi protestante, nu şi de bisericile ortodoxe, care în 1923, au adoptat calendarul iulian revizuit.
Astfel, bisericile ortodoxe (inclusiv Biserica Română) au început să sărbătorească Crăciunul împreună cu bisericile occidentale pe data de 25 decembrie a calendarului gregorian (până în anul 2800).
Bisericile ortodoxe din Rusia, Serbia şi Ierusalim, singurele care nu au acceptat noul calendar, au continuat să sărbătorească Crăciunul pe data de 25 decembrie a calendarului iulian – 7 ianuarie în calendarul gregorian (până în anul 2100). Așadar, cei care sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi și Revelionul o fac la data de 7 ianuarie, respectiv 13 ianuarie.
Revelionul 2019 pe stil nou, adică 31 decembrie, pică într-o zi de marți. Astfel, când este Revelionul 2019, românii au două zile libere legal, adică miercuri și joi, pe 1 și 2 ianuarie, vineri, 3 ianuarie fiind zi lucrătoare.
Citește și: BIANCA DRĂGUȘANU A PLĂTIT O MICĂ AVERE PENTRU DISTRACȚIA DE REVELION!
În această zi, gospodinele pregătesc masa de sărbătoare şi împart dulciuri, nuci şi mere pentru ca în anul care vine să fie belşug în casă. Anul Nou pe stil vechi întruneşte tradiţiile laice şi cele creştin-ortodoxe. Pe 13 ianuarie, după ce apune soarele, cete de tineri umblă cu „Pluguşorul”. În popor, se spune că gazda la care vin urătorii va fi binecuvântată tot anul şi va fi păzită de cele rele.
Tot în această seară, tinerii îmbrăcaţi în costume naţionale ori mascaţi mai dansează ursul, calul sau capra. Aceste obiceiuri datează încă de pe vremea dacilor. Sârbii obişnuiesc să spargă de podea paharele din care au băut prima şampanie de Revelion, ei fiind convinşi că astfel vor fi sănătoşi tot anul. În tradiția populară se crede că dacă că dacă în noaptea de 13 spre 14 ianuarie cerul este senin, atunci anul va fi roditor.
Din meniu nu vor lipsi preparatele tradiţionale, cum ar fi ardeiul umplut cu caimac, gustare cu mezeluri sârbeşti, peştele cu legume, şniţelul Karadjordje, muşchiuleţul învelit în şuncă, cartofii sârbeşti, ramstek, piept de pui în prapure, cotlet de porc umplut în prapure, curcubeu de murături şi vin roşu, din belşug, salate sârbeşti, zacusca sârbească, specialităţi de afumături sau celebrul tort cu nucă şi ghibaniţa, nelipsita ţuică de gutui şi vin roşu.
Una dintre tradiţiile la care sârbii ţin foarte mult în noaptea de Anul Nou este dansul ţigăncilor, despre care se crede că aduce noroc pentru tot anul. Iar pentru a scăpa de necazul şi ghinioanele din anul care a trecut, sârbii obişnuiesc să spargă de podele paharele din care au băut prima şampanie în noul an, fiind convinşi că astfel vor fi sănătoşi şi norocoşi până la Revelionul următor. Şi, pentru că în prima zi a anului nou este şi praznicul Sfântului Vasile cel Mare, nu va lipsi colacul cu multe nuci şi stafide.