Când este Înălțarea Domnului, în 2019

Biserica Ortodoxă prăznuiește Înălțarea Domnului la 40 de zile după Înviere, în Joia din cea de-a patra săptămână după Paști. În anul 2019, Biserica Ortodoxă sărbătorește Înălțarea Domnului la data de 30 mai. Aceasta sărbatoare mai este cunoscută și sub numele de Ispas. Înălțarea Domnului marchează ziua în care creștinii se salută unul pe celalalt cu “Hristos S-a înălțat!” și “Adevărat S-a înălțat!“.

În această zi, Mântuitorul nostru Iisus Hristos s-a ridicat la ceruri de pe Muntele Măslinilor. La această minune au mai luat parte și Apostolii și cei doi îngeri. Aceștia din urmă le-au vorbit apostolilor despre cea de-a doua venire a lui Hristos, și le-au cerut să nu fie copleșiți de durerea despărțirii de Mântuitor. (Citește și: Tragedie de Înălțarea Sfintei Cruci. Un bărbat s-a spânzurat în curtea unei biserici din Târgoviște)

Eusebiu din Cezareea, în lucrarea “Despre sărbătoarea Paștilor” din anul 332 menționează pentru prima oară sărbătoarea Înălțării Domnului. Din scrierile acestuia, putem deduce faptul că Înălțarea Domnului se ținea în aceeasi zi cu Rusaliile, la 50 de zile după Înviere. Abia la sfârșitul secolului al IV-lea, începutul secolului al V-lea, sărbătoarea Înălțării Domnului s-a sărbătorit în altă zi decât Pogorarea Sfântului Duh (Rusaliile), și anume, la 40 de zile după Înviere. Aceasta dată a rămas până în ziua de astăzi neschimbată.

În urma hotărârilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe din anii 1999 și 2001, Înălțarea Domnului a fost consfințită ca zi a Eroilor și ca sărbătoare națională bisericească. În aceasă zi, bisericile românești din țară și din străinătate sărbătoresc pe toți eroii români care au căzut pe câmpul de luptă pentru credință, dreptate, întregirea neamului sau apărarea țării. (Citește și: Înalțarea Sfintei Cruci. Tradiții și superstiții)

Obiceiuri de Înălțarea Domnului

În popor există credința ca odată cu Înălțarea Domnului, se înalță și sufletele celor adormiți de la Săptămâna Luminată încoace. Sufletele care rătăceau, deveneau strigoi și provocau neajunsuri oamenilor și animalelor. De aceea în această zi se practicau ritualuri magice de apărare: erau culese și sfințite plante despre care se crede că au proprietăți apotropaice (leuștean, alun, păltin); se buciuma la răspântia drumurilor și pe dealuri; oamenii se încingeau peste brâu cu ramuri de leuștean și erau date  de pomană bucate pentru morți.