Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă la Cluj, referindu-se la protestele magistraţilor, că sunt anumiţi magistraţi foarte vocali care de fapt au o altă agendă politică. Şi Norica Nicolai a susţinut că magistraţii nu pot refuza să intre în cauze şi că s-a ajuns prea departe, pentru că o parte din oamenii din puterea judecătorească încearcă să se comporte ca oamenii politici sau ca nişte sindicate.
„Sunt câteva măsuri în ordonanţă care pe unii dintre magistraţi îi nemulţumesc. Să vedem de ce-i nemulţumesc. E foarte interesant de văzut. A existat o practică extinsă a delegării procurorilor în funcţiile de conducere. (…) Pe unii dintre ei i-au făcut şi vulnerabili, şi dependenţi de acele posturi. Este motivul pentru care întâlnim atâtea abuzuri grave comise de procurori care nu aveau pregătirea necesară, dar probabil aveau mult drag de a-şi menţine posturile şi probabil alţii îi foloseau ca unelte în ceea ce s-a numit justiţia prin binomul SRI-DNA. Eu cred că trebuie să intrăm în normalitate şi iată unul dintre exemplele care dovedesc că ordonanţa face ordine în această privinţă şi cred că e foarte bine”, a declarat Tăriceanu.
El a spus că, dacă sunt alte chestiuni controversate, magistraţii pot să discute cu ministrul Justiţiei.
„Dacă nu mai e calea dialogului, ce urmează, războiul? Ar trebui să se gândească că aceasta este singura cale de rezolvare a problemelor. Trebuie să discute în primul cu CSM, cu ministrul”, a subliniat liderul ALDE.
Preşedintele Senatului a susţinut că „sunt anumiţi magistraţi foarte vocali care de fapt au o altă agendă politică”.
”Sesizez din partea unora, puţini din fericire, ideea că legile ar trebui să fie făcute practic tot de magistraţi. Există un principiu clar şi sănătos al separării puterilor în stat. Legile le face Parlamentul”, a mai spus Tăriceanu.
La rândul ei, Norica Nicolai a ţinut să precizeze că toţi cei care activează la secţia de anchetare a magistraţilor la un concurs. „Asta îţi dă şi un grad de încredere. Pentru că una e să vină cineva pe uşa din dos, şi alta este să vină cineva pe baza unui concurs public”, a adăugat ea.
Nicolai s-a referit şi la suspendarea activităţii de către magistraţi.
„Recomandările Comisiei de la Veneţia vorbesc despre dreptul la grevă al magistraţilor, pentru că a spune că refuzi să intri în cauze în instanţele de judecată asta e o chestiune care se numeşte în drept negare de dreptate. Nu poţi să renunţi părţilor, nu ai un contencios cu Guvernul. Tu, ca magistrat, trebuie să judeci nişte părţi. (…) Deja am ajuns prea departe. Dacă o parte din oamenii din puterea judecătorească încearcă să se comporte ca oamenii politici sau ca nişte sindicate, eu cred că de la corpul magistraţilor societatea românească are alte aşteptări. Au organizaţii profesionale, există CSM”, a afirmat eurodeputatul ALDE.
Norica Nicolai a mai spus că procedura de promovare trebuie să fie unitară în sistemul de justiţie.
„Noi credem că CSM trebuie să gestioneze parcursul de carieră al magistraţilor. Am şi propus, dl preşedinte (Tăriceanu – n.r.) a făcut o propunere legislativă ca toate numirile până la gradul de procuror general să fie făcute de CSM”, a spus Nicolai, Tăriceanu precizând că este vorba despre „scoaterea elementelor politice în afară, în speţă preşedintele”.
Aproximativ două sute de judecători şi procurori, inclusiv de la DIICOT şi DNA, au protestat, vineri dimineaţă, în faţa Palatului de Justiţe din Cluj-Napoca. Judecătorii Tribunalului Cluj au anunţat că, începând de luni, vor suspenda activitatea judiciară timp de o săptămână. În plus, magistraţii afirmă că vor declanşa procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraţilor şi vor susţine contestarea în justiţie a modului de desemnare a conducerii Inspecţiei Judiciare şi a conducerii Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. La rândul lor, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa au decis suspendarea activităţii, nemulţumiţi de modificările aduse la legile justiţiei, ei urmând să acţioneze doar în cazurile care reclamă urgenţă, respectiv cauzele cu inculpaţi faţă de care s-au luat măsuri preventive.