O singură dilemă este în rândul tuturor celor care vor să-și achiziționeze un brad, în preajma sărbătorilor de iarnă. Ce brad cumpărăm pentru Crăciun? Un brad natural sau un brad artificial? Ei bine, există avantaje și dezavantaje în cazul ambelor alegeri.
Sigur că dacă vrei să scapi de o grijă în plus înainte de Crăciun şi să scazi în timp cheltuielile cu brazii de Crăciun,vei fi tentată să alegi un copăcel artificial. O coroniţă de brad va da şi acea mireasmă proaspătă a bradului care te face să simţi că a venit Crăciunul şi în casa ta. Dacă bradul natural se usucă şi are crengile deja puţin lăsate până la Revelion,cel artificial arată bine în permanenţă. După Sărbători,nu găseşti sub el straturi de ace căzute şi nici nu ai inima strânsă că trebuie să arunci bradul. (CITEȘTE ȘI: BRAD DE CRĂCIUN, ÎMPODOBIT CU GLOBURI ȘI LUMINIȚE, LA 3 METRI SUB APĂ, ÎN COVASNA)
Bradul cu cetina tot verde poate afecta sănătatea, potrivit unui studiu „de sezon” al cercetătorilor de la Universitatea din New York. Plămânii şi căile respiratorii suferă cel mai mult, iar persoanele predispuse la alergii pot face complicaţii, pneumonii şi bronşite.
Vestea proastă este că nici brazii artificiali nu sunt o alternativă sănătoasă, întrucât conţin substanţe toxice şi plumb, menite să facă PVC-ul maleabil. Medicii români au păreri împărţite faţă de acest subiect. Mai nou, se pare ca anume ciuperci microscopice de pe crenguţe atacă plămânii. Si desi pare ca salveaza multi alti brazi de la taiere, brazii artificiali nu sunt deloc ecologici.
Sursa problemelor este mucegaiul de pe crenguţe, care produce continuu ciuperci microscopice care sunt inhalate şi poate provoca tuse, iritaţie în gât şi ameţeală. Echipa de cercetători americani a analizat mostre din 28 de brazi de Crăciun, din mai multe specii şi a descoperit 53 de ciuperci. Dintre aceastea, peste 70% pot provoca reacţii alergice, precum mâncărimi ale nasului, lăcrimarea ochilor, tuse, probleme respiratorii, dureri în piept, sinusuri congestionate, senzaţie de oboseală şi insomnii. În cazuri grave, plămânii pot fi afectaţi de bronşite şi pneumonii.
„Persoanele astmatice, alergice sau cu alte afecţiuni respiratorii pot avea probleme din cauza acestor mucegaiuri. Li se pot agrava bolile sau pot apărea altele noi. Din păcate, sporii de pe crenguţe nu se văd cu ochiul liber şi nu putem tria brazii în piaţă”, a comentat prof. dr. Florin Mihălţan, de la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, din Bucureşti.
Nu toţi medicii sunt de acord cu rezultatele colegilor americani. pentru ca din contră, bradul natural împrospătează aerul din casă, iar siropul de brad se recomandă pentru tratarea tusei. De principiu, bradul natural nu face rău – spune dna Elena Lăţcan, medic primar ORL din Bucuresti. Totuşi, pentru a sădea riscul îmbolnăvirilor, autorii studiului recomandă să spălaţi bradul înainte să-l instalaţi în casă, să nu prelungiţi atmosfera festivă şi să-l aruncaţi imediat după Sărbători. (VEZI ȘI: STEAUA LUI DAVID, ÎNFIPTĂ ÎN VÂRFUL UNUI BRAD DE CRĂCIUN, ÎNTR-UN ORAȘ NU DEPARTE DE TIMIȘOARA. REACȚIA DE SENZAȚIE A PRIMARULUI)
O altă problemă este că odată cu bradul, intră în casele noastre peste 25,000 de creaturi care trăiesc pe brad – de la gândăcei, păduchi de plante, purici de copac, păianjeni, molii mici, etc… În timpul iernii, multe creaturi mici hibernează, iar gândăceii elimină lichidul din trupul lor pentru a se usca și hiberna. Odată ajunse la căldura, odată cu bradul adus pentru Crăciun, micile creaturi cred că a venit primăvara și încep să iasă din hibernare.
Deşi unii medici recomandă bradul artificial mai ales persoanelor alergice, ecologiştii spun că nu este o alternativă chiar atât de sănătoasă. Pomul artificial este confecţionat dintr-un plastic numit policlorură de vinil (PVC), una din cele mai dăunătoare substanţe pentru mediu.
În plus, în timpul prelucrării PVC-ului, se produc şi alte substanţe toxice, cunoscute drept cancerigene, precum dioxina, etilena şi clorura de vinil. Pentru că este um material destul de rigid, PVC-ul este „îmbogăţit” cu plumb şi alţi aditivi grei care îl fac maleabil. Studiile au arătat că aceste substanţe pot provoca probleme renale, hepatice, neurologice şi chiar afectează fertilitatea.
Brazii artificiali sunt făcuţi din aşa numita clorură de polivinil, adică PVC-ul pe care îl cunoaştem cu toţii. Acesta este un produs petrolier şi poate conţine plumb şi alte substanţe dăunătoare, atrage atenţia National Geographic. Mai mult, potrivit unui studiu american, circa 80% dintre brazii artificiali sunt produşi în China.
Care este legătura? Este simplu – în China, mare parte din electricitatea necesară inclusiv la fabricarea brazilor de plastic este produsă din cărbune, una dintre cele mai poluante moduri de obţinere de energie. Apoi, brazii trebuie transportaţi. Asta se face cu ajutorul vapoarelor, care consumă combsutibil şi poluează la rândul lor. Un argument în favoarea bradului artificial este că acesta poate fi refolosit.
Însă un alt studiu arată că, în mediu, o familie foloseşte acelaşi brad artificial doar cinci ani, după care îl schimbă. În schimb, arată National Geographic, cumpărând un brad natural, americanii, de pildă, susţin o industrie care oferă 100.000 de locuri de muncă. Pe lânga asta, există mari avantaje ecologice. Luând exemplul Americii, se arată că în cele 12.000 de pepiniere cresc 400 de milioane de brazi. Ceea ce înseamnă că sunt mai mulţi brazi decât populaţia SUA. Calculele arată că, la fiecare brad tăiat şi vândut, alţi nouă sunt lăsaţi să crească în pepiniere, ajutând la purificare aerului.
Deşi pare greu de crezut, brazi artificiali consumă mai multă apă decât cei reali. Cum e posibil? Trebuie să ne gândim la câtă apă foloseşte fabrica de brazi din China în procesul de producţie, să adunăm apa folosită de fabrica de PVC şi apa folosită la extragerea petrolului.