BACALAUREAT NAŢIONAL 2017. Vezi AICI ce subiecte ar putea să-ţi pice la probele scrise

BACALAUREAT NAŢIONAL 2017. Pe 26 iunie va avea loc testarea scrisă la limba şi literatura română, iar acestea sunt modelel oficiale de subiecte

Astfel, pentru limba şi literatura română elevii vor avea de analizat, pentru început, câteva versuri ale poetului Geo Bogza, cu următoarele cerinţe şi numărul de puncte aferent fiecărei rezolvări

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:

1. Numeşte câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor întotdeauna şi se întorc. 2 puncte

2. Explică rolul virgulei în secvenţa pentru toţi oamenii care trăiesc, visează şi mor departe. 2 puncte 3. Construieşte un enunţ în care să ilustrezi sensul conotativ al substantivului insulă. 2 puncte

4. Selectează două secvenţe din textul dat, care conturează dimensiunea spaţială a imaginarului poetic. 4 puncte

5. Precizează tema poeziei şi un motiv literar prezent în textul dat. 4 puncte

6. Transcrie, din textul dat, două cuvinte/grupuri de cuvinte care sunt mărci lexico-gramaticale ale subiectivităţii. 4 puncte

7. Prezintă semnificaţia a două figuri de stil diferite din primele optsprezece versuri ale textului dat. 4 puncte

8. Ilustrează, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale genului liric. 4 puncte

9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, ultimele patru versuri ale textului, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte

La matematică, pentru profilul matematică-informatică, unul din subiecte ar putea fi următorul

AICI SE POT DESCĂRCA SUBIECTELE PENTRU MATEMATICĂ

La Istorie, candidaţii s-ar putea confrunta cu următoarea situaţie

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „[‘] Şerban Cantacuzino (1678-1688), s-a angajat în lungi tratative cu împăratul Leopold, în încercarea recunoaşterii neatârnării [‘] Ţării Româneşti şi a domniei ereditare în familia sa [‘]. Curtea din Viena [‘] nu era dispusă să accepte un stat românesc puternic la sud de Carpaţi [‘]. Ea s-a declarat totuşi de acord cu cererile lui Şerban Cantacuzino (1688), dar, întrucât domnul român [‘] şovăia să facă pasul decisiv şi deschis al alăturării la coaliţia antiotomană, trupele imperiale [habsburgice] au pătruns – ca mijloc de represiune – pe teritoriul Ţării Româneşti. Şerban Cantacuzino s-a grăbit să trimită o solie la Viena pentru a finaliza negocierile şi a aduce închinarea sa şi a ţării faţă de împărat. Moartea lui neaşteptată a surprins solia în drum spre Viena. Succesorul său, Constantin Brâncoveanu (1688-1714) [‘] a refuzat să se angajeze alături de Imperiul Habsburgic atât timp cât victoria acestuia nu era sigură. Supus şi el [‘] presiunilor militare – trupele imperiale au pătruns în ţară şi i-au impus domnului să le asigure aprovizionarea – Constantin Brâncoveanu s-a alăturat turcilor [‘] şi i-a înfrânt pe imperiali la Zărneşti (1690).” (F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

B. „Domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir (1710 – 1711), [‘] urmează însă aceeaşi orientare antiotomană, fiind preocupat în egală măsură să scoată Moldova de sub ascultarea Porţii şi să asigure o domnie autoritară şi ereditară. În acest scop, el a semnat la Luck (Luţk) un tratat cu ţarul Petru I (1711) prin care se prevedea că domnia va rămâne, prin descendenţă masculină, în familia Cantemir, exceptându-se abandonarea ortodoxiei sau încălcarea credinţei faţă de ţar (art. III), «toată puterea statului va fi în mâna domnului» (art. VI) şi se indicau hotarele Moldovei: Nistru, Dunărea, Transilvania, Ţara Românească [‘]. Campania antiotomană a lui Petru I s-a încheiat însă cu înfrângerea de la Stănileşti (1711), astfel că Dimitrie Cantemir a fost constrâns să se refugieze în Rusia [‘]. Acţiunile celui considerat a fi un fidel al Porţii şi atitudinea ambiguă a lui Constantin Brâncoveanu [‘] au determinat Poarta să adopte măsuri care să-i consolideze controlul asupra celor două Ţări Române [‘]. În locul fugarului Cantemir a fost trimis din nou la Iaşi Nicolae Mavrocordat, care, de astă dată, pentru a-şi asigura concursul boierimii a adoptat o neaşteptată [‘] atitudine conciliantă.” (F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi lupta precizată în sursa A. 2 puncte

2. Precizaţi, din sursa B, o informaţie referitoare la lupta de la Stănileşti. 2 puncte

3. Menţionaţi domnul şi statul românesc la care se referă atât sursa A, cât şi sursa B. 6 puncte

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că domnul român a semnat un tratat cu ţarul Rusiei. 3 puncte

5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte

6. Prezentaţi două instituţii centrale din spaţiul românesc în secolele al XIV-lea – al XVI-lea. 6 puncte

7. Menţionaţi o asemănare între două acţiuni militare la care au participat românii în secolul al XV-lea. 4 puncte

SUBIECTELE ŞI BAREMELE DE CORECTARE PENTRU FIZICĂ SE POT DESCĂRCA DE AICI

La Geografie, candidaţii vor avea în faţă o hartă marcată-un subiect se referă la Europa, cu următoarele cerinţe

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – D. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe – capitală cu numere.

A. Precizaţi: 1. numele statului marcat, pe hartă, cu litera I; 2. numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 5. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos: 1. Oraşul-capitală Valetta este marcat, pe hartă, cu numărul … 2. Fluviul Pad străbate teritoriul statului a cărui capitală este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul … 3. Statul marcat, pe hartă, cu litera J se numeşte … 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos: 1. Munţii Alpii Dinarici se desfăşoară pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera: a. C b. E c. F d. G 2 puncte

2. Resurse energetice neregenerabile (combustibili fosili) se exploatează în statul a cărui capitală este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul: a. 4 b. 6 c. 9 d. 10 2 puncte 3. Vegetaţie de tip maquis se găseşte pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera: a. B b. E c. G d. J 2 puncte 4. Râul Vistula străbate oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul: a. 3 b. 4 c. 11 d. 15 2 puncte 5. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera H se numeşte: a. Ljubljana b. Podgorica c. Sarajevo d. Skopje 2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera B şi clima statului marcat, pe hartă, cu litera D. Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori genetici, tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine termică, precipitaţii medii anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvenţă ridicată. Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncte

E. 1. Prezentaţi două caracteristici ale peisajului islandez (pot fi vizate elemente de geografie fizică sau umană). 2. Prezentaţi o cauză care determină necesitatea forţei de muncă externă (imigranţi) pentru unele state europene.

Acesta este un posibil subiect de ANATOMIE-BIOLOGIE pentru absolvenţii claselor a XII-a, cu baremul aferent

A 18 puncte a) caracterizarea aterosclerozei precizând: – două cauze; 2 x 1p. = 2 puncte – două manifestări; 2 x 1p. = 2 puncte – o măsură de prevenire; 1 punct b) formularea unui argument; 3 puncte c) – calcularea masei sângelui sportivului; 2 puncte 89 x 7 : 100 = 6,23 kg; – calcularea masei plasmei sangvine; 2 puncte 6,23 x 55 : 100 = 3,4265 kg; – calcularea masei apei din plasma sangvină; 2 puncte 3,4265 x 90 : 100 = 3,08385 kg; d) – formularea cerinţei; 2 puncte – rezolvarea cerinţei. 2 puncte Notă Se punctează oricare altă modalitate de rezolvare a problemei. Pentru raţionamentul corect, neînsoţit de calcule, se acordă jumătate din punctajul repartizat rezolvării problemei.

B 12 puncte a) genotipurile celor două plante: AABB; aabb; 2 x 1p. = 2 puncte – fenotipul descendenţilor din F1: plante de talie înaltă, cu frunze ovale; 1 punct b) două exemple de tipuri de gameţi produşi de indivizii din F1; 2 x 1p. = 2 puncte c) numărul combinaţiilor din F2, dublu heterozigote: 4 (4/16); 1 punct – genotipul indivizilor din F2 de talie înaltă şi cu frunze cordate (AAbb; Aabb); 2 x 1p. = 2 puncte d) – formularea cerinţei; 2 puncte – rezolvarea cerinţei. 2 puncte