Bacalaureat 2021, sesiunea de toamnă! Subiecte, barem și rezolvare la Limba și literatura română
Sesiunea a doua a examenului de Bacalaureat 2021 a început astăzi, 16 august, cu proba la Limba și literatura română. Începând cu ora 9:00 elevii au intrat în sălile de examene, acolo unde au primit subiectele și au avut la dispoziție 3 ore pentru a le rezolva.
Potrivit Ministerului Educației, sunt 39.000 de elevi care vor susține examenul de bacalaureat în sesiunea a doua. Dintre aceștia, aproape 25.000 de absolvenți provin din promoția 2020-2021, iar restul de aproape 14.000 sunt din promoții anterioare.
Subiectele, de dificultate medie, au aceeași structură și sunt similare cu cele din prima sesiune a BAC 2021, desfășurată în iunie-iulie. (CITEȘTE ȘI: REZULTATE BACALAUREAT 2021. AFLĂ CARE SUNT NOTELE PUBLICATE DE MINISTERUL EDUCAȚIEI)
La proba scrisă de Limba și literatura română din cadrul examenului național de bacalaureat (sesiunea august – septembrie 2021), desfășurată astăzi, 16 august, au fost prezenți 14.427 de candidați din cei 17.485 de candidați înscriși.
Au absentat 3.039 de candidați, iar 19 candidați au fost eliminați pentru fraudă sau tentativă de fraudă.
Subiecte limba și literatura română, baremul și rezolvarea – profilul uman
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Era în anul 1938. Apăruse cartea mea. […] Și, în momentul acela, noi coboram – mi se pare că strada e în pantă – și urca un bărbat cu un pas greoi, cu părul alb, cu ochi frumoși, negri, și au avut un moment de ezitare, mi s-a părut, și Camil, și Lovinescu, dar s-au oprit, cu toate că erau în polemică drastică. Și-atunci, Camil mi l-a prezentat pe Lovinescu. Lovinescu s-a uitat mirat la mine, pentru că păream mai tânără decât eram de fapt, și mi-a spus: „Dumneata ai scris Pânza de păianjen?” „Da!” „Păi am lăsat vorbă de atâtea ori […] să vii la cenaclu, la Sburătorul. De ce n-ai venit până acum?” Nu știu ce-am spus.
După ce ne-am despărțit – și acest lucru iarăși l-am povestit, pentru că este foarte impresionant față de ceea ce știam eu sau credeam despre personalitatea lui Camil – m-a luat de mână Camil Petrescu și m-a dus într-o cofetărie și mi-a spus: „Vreau să stăm de vorbă, pentru că nu trebuie să treci peste ziua asta, peste clipele acestea, fără să-ți amintești de ele toată viața. Să nu te lași influențată de polemica dintre mine și Lovinescu; probabil c-ai fost influențată dacă te-a invitat și nu te-ai dus. Să ții minte numai atât, că este cea mai importantă zi din viața ta. Lovinescu este un om de cultură și are o poziție în literatură pe care nimeni n-a avut-o de la Maiorescu până la noi…” Și mi-a ținut o adevărată lecție. […]
Și așa s-a întâmplat că am ajuns în fața maestrului. Și pot să spun că, într-un fel, destinul meu literar s-a hotărât atunci, pentru că, deși cartea mea apăruse, deși scriseseră despre mine Pompiliu Constantinescu și alți critici de aceeași valoare, deși nu pot să spun că m-am format la cenaclul lui Lovinescu, pentru că tot ce-am citit acolo, sau aproape tot, erau lucruri pe care pe parcurs le publicam sau mi se publicau, la Viața Românească și la Revista Fundațiilor, totuși a avut o importanță extraordinară această întâlnire. Pentru că Lovinescu, fie că a bănuit, fie că n-a bănuit, dar m-a întrebat: „Ce-ai de gând să mai scrii? Foarte bine, foarte frumos, ai scris o carte. Ei, acum ce faci? Cum va urma? Ce se va întâmpla mai departe?” Nu știu cum a dibuit că eu nu am intenția să mai scriu altă carte. Am avut ceva de spus, am spus și nu voiam să devin scriitoare. Adică nu credeam că voi fi în stare și nu simțeam nevoia să scriu cărți. Simțisem nevoia să scriu o carte. Dar Lovinescu nu m-a lăsat și m-a întrebat așa: „Hai, hai, spune, ce-ai de gând să mai scrii? Vezi că unii și alții te mai înțeapă ici, colo: că e cartea așa, că e cartea pe dincolo, dar, mă rog, de aia sunt ei critici… și cam toți te bănuiesc pe undeva c-ai pus toată experiența pe care o aveai într-o singură carte. Ce-i adevărat în chestia asta și ce ai de gând să scrii?” În momentul acela am fost atât de impresionată de această bănuială și am fost atât de impresionată de prietenia cu care îmi vorbea și de încrederea pe care simțeam că o are în mine, încât n-am îndrăznit să-i spun că nu voi mai scrie. Și am spus: „Mai am o singură experiență pe care n-am pus-o în cartea asta.” „Și care anume?” „Experiența scrisului. Am pus tot. Dar n-am pus anii în care am scris. Despre anii în care am scris, despre această cursă de obstacole, despre această ocnă, despre cioplitul în piatră sau la sare, care este scrisul, eu n-am știut. Experiența asta n-am avut-o și experiența asta vreau s-o pun în carte, adică vreau să scriu despre cum se scrie o carte și eroina mea voi fi eu, dar într-o altă perioadă, în perioada scrisului.” Și mi-a spus: „Interesant. Foarte interesant.”
Cella Serghi, E. Lovinescu evocat de…, în volumul Amintiri çi evocări despre E. Lovinescu
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.
- Indică sensul din text al secvenței ai de gând. 6 puncte
- Menționează două titluri de reviste care publicau creațiile Cellei Serghi, utilizând informaţiile din textul dat. 6 puncte
- Precizează atitudinea lui Camil Petrescu față de E. Lovinescu, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat 6 puncte
- Explică motivul pentru care Cella Serghi consideră că E. Lovinescu i-a marcat destinul literar. 6 puncte
- Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o caracteristică pe care o are experiența scrisului, în viziunea autoarei. 6 puncte B.
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă diferențele de opinie împiedică sau nu recunoașterea meritelor celuilalt, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Amintiri çi evocări despre E. Lovinescu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
–formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
–utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul de mai jos.
ACTUL I
Vezi înaintea ochilor un çir de case ca çi cum le-ai privi din stradă. Sunt acolo trei prăvălii modeste, de târguçor provincial. Întâia este a lui Take, a doua este a lui Ianke çi cea din urmă çi micuță de tot, a lui Cadîr. Casa lui Take çi a lui Ianke sunt construite absolut la fel, numai că sunt cu totul altfel zugrăvite. De pildă, zidurile casei lui Take sunt roçii, iar tabla de pe acoperiç albă, pe când casa lui Ianke are zidurile albastre çi tabla de pe acoperiç roçie. Firma lui Take, pe care-i scris doar: „La Take”, e neagră cu litere galbene, iar a lui Ianke e galbenă cu litere negre. Căsuța micuță a lui Cadîr çi firma lui au luat de la fiecare câte o culoare. Aça, de pildă, zidurile sunt roçii, tabla neagră, firma galbenă cu litere albe. […] E vreme de vară. Toate cele trei prăvălii au perdele în față, cât ține micul trotuar provincial – fireçte, çi ele deosebit colorate. E cald çi zăpuçeală. Ghiceçti apropierea serii – dar vipia* nămiezii s-a prelungit până aici. Poate să fie ora cinci. Ulița e pustie çi nu se aude decât foarte departe – undeva – cântecul trist al unei flaçnete*. Toţi trei negustorii, uçor çi comod îmbrăcați de vară, dormitează pe scaune înadins puse în față, fiecare la prăvălia lui.
SCENA I
TAKE, IANKE și CADÎR
TAKE (somnoros çi lehămetit de căldură, îçi çterge năduçeala oftând): Ooof, cald e!
IANKE: Și ce-mi spui asta mie?
Victor Ion Popa, Take, Ianke çi Cadîr
*vipie – (regionalism) căldură mare, arșiță
*flaçnetă – mică orgă mecanică portativă, acționată prin învârtirea unei manivele
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți relația dintre două personaje dintr-un text narativ studiat, aparținând lui Ion Creangă sau lui Camil Petrescu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
–prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre cele două personaje;
–evidențierea evoluției relației dintre cele două personaje, prin două episoade/secvențe comentate;
–analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj ale textului narativ studiat, semnificative pentru evoluția relației dintre personaje (de exemplu: acțiune, conflict, modalități de caracterizare, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere
–1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
Barem – limba și literatura română- profil uman
SUBIECTUL I (50 de puncte)
A (30 de puncte)
1.indicarea sensului din text al secvenței date (de exemplu: Sensul secvenței este intenționezi.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
2.menționarea a două titluri de reviste care publicau creațiile Cellei Serghi (Viața Românească, Revista Fundațiilor) – 2 puncte + 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
3.precizarea atitudinii lui Camil Petrescu față de E. Lovinescu (de exemplu: admirație etc.) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență semnificativă din text (Lovinescu este un om de cultură çi are o poziție în literatură pe care nimeni n-a avut-o de la Maiorescu până la noi…) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
4.explicarea motivului pentru care Cella Serghi consideră că E. Lovinescu i-a marcat destinul literar (de exemplu: Cella Serghi consideră că E. Lovinescu i-a marcat destinul literar, deoarece a încurajat-o să nu renunțe la scris.): explicare nuanțată – 4 puncte/încercare de explicare – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct
6 puncte
5.prezentarea unei caracteristici pe care o are experiența scrisului în viziunea autoarei (de exemplu: autenticitate, dificultate etc.): numirea unei caracteristici – 2 puncte; prezentare adecvată şi nuanţată – 2 puncte/încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 2 puncte
B (20 de puncte)
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară, în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
–câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate: dezvoltare clară, nuanţată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
–valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.; raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p. 3 puncte + 1 punct = 4 puncte
–formularea unei concluzii pertinente 1 punct
–utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parţial adecvată – 1 p. 2 puncte
–respectarea normelor limbii literare (0 – 1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe greşeli – 0 p.) 1 punct
–respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0 –1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct
–așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
–respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte 1 punct
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Conținut – 6 puncte
–prezentarea rolului notațiilor autorului în fragmentul dat
- prezentare adecvată și nuanțată, prin evidențierea rolului notațiilor autorului (de exemplu: indicare a unor detalii scenografice, caracterizare a personajului, menționare a coordonatelor temporale sau spațiale etc.) – 6 puncte/prezentare ezitantă a rolului notațiilor autorului – 3 puncte/simpla precizare a rolului notațiilor autorului – 1 punct
Redactare – 4 puncte
– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0 – 1 greşeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 1 punct (0 – 1 greşeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte)
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 18 puncte
–prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre cele două personaje
2 x 3 puncte = 6 puncte
- prezentare adecvată şi nuanţată – 3 puncte/prezentare ezitantă – 2 puncte/prezentare schematică sau superficială – 1 punct
–evidenţierea evoluției relației dintre cele două personaje, prin două episoade/secvențe comentate
6 puncte
- prezentarea evoluției relației dintre personaje – 2 puncte
- ilustrarea evoluției relației dintre personaje, prin oricare două episoade/secvențe comentate – 2 puncte + 2 puncte = 4 puncte; simpla numire a unor episoade/secvențe sau tendinţa de rezumare – 1 punct + 1 punct = 2 puncte
–câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de structură, de compoziție şi/sau de limbaj ale textului narativ studiat, semnificative pentru evoluția relației dintre personaje
2 x 3 puncte = 6 puncte
- analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru evoluția relației dintre personaje – 3 puncte/analiza fiecărui element ales, fără justificarea relevanței pentru evoluția relației dintre personaje – 2 puncte/abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct
Redactare – 12 puncte
– existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
- relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante – 3 puncte/relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial relevante – 2 puncte/schematism – 1 punct
– utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată – 2 puncte; vocabular restrâns, monoton – 1 punct) 2 puncte
– ortografia (0 – 1 greșeli – 2 puncte; 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 2 puncte
– punctuaţia (0 – 1 greșeli – 2 puncte; 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 2 puncte
– așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
Subiecte limba și literatura română, baremul și rezolvarea – profilul real
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Era în anul 1938. Apăruse cartea mea. […] Și, în momentul acela, noi coboram – mi se pare că strada e în pantă – și urca un bărbat cu un pas greoi, cu părul alb, cu ochi frumoși, negri, și au avut un moment de ezitare, mi s-a părut, și Camil, și Lovinescu, dar s-au oprit, cu toate că erau în polemică drastică. Și-atunci, Camil mi l-a prezentat pe Lovinescu. Lovinescu s-a uitat mirat la mine, pentru că păream mai tânără decât eram de fapt, și mi-a spus: „Dumneata ai scris Pânza de păianjen?” „Da!” „Păi am lăsat vorbă de atâtea ori […] să vii la cenaclu, la Sburătorul. De ce n-ai venit până acum?” Nu știu ce-am spus.
După ce ne-am despărțit – și acest lucru iarăși l-am povestit, pentru că este foarte impresionant față de ceea ce știam eu sau credeam despre personalitatea lui Camil – m-a luat de mână Camil Petrescu și m-a dus într-o cofetărie și mi-a spus: „Vreau să stăm de vorbă, pentru că nu trebuie să treci peste ziua asta, peste clipele acestea, fără să-ți amintești de ele toată viața. Să nu te lași influențată de polemica dintre mine și Lovinescu; probabil c-ai fost influențată dacă te-a invitat și nu te-ai dus. Să ții minte numai atât, că este cea mai importantă zi din viața ta. Lovinescu este un om de cultură și are o poziție în literatură pe care nimeni n-a avut-o de la Maiorescu până la noi…” Și mi-a ținut o adevărată lecție. […]
Și așa s-a întâmplat că am ajuns în fața maestrului. Și pot să spun că, într-un fel, destinul meu literar s-a hotărât atunci, pentru că, deși cartea mea apăruse, deși scriseseră despre mine Pompiliu Constantinescu și alți critici de aceeași valoare, deși nu pot să spun că m-am format la cenaclul lui Lovinescu, pentru că tot ce-am citit acolo, sau aproape tot, erau lucruri pe care pe parcurs le publicam sau mi se publicau, la Viața Românească și la Revista Fundațiilor, totuși a avut o importanță extraordinară această întâlnire. Pentru că Lovinescu, fie că a bănuit, fie că n-a bănuit, dar m-a întrebat: „Ce-ai de gând să mai scrii? Foarte bine, foarte frumos, ai scris o carte. Ei, acum ce faci? Cum va urma? Ce se va întâmpla mai departe?” Nu știu cum a dibuit că eu nu am intenția să mai scriu altă carte. Am avut ceva de spus, am spus și nu voiam să devin scriitoare. Adică nu credeam că voi fi în stare și nu simțeam nevoia să scriu cărți. Simțisem nevoia să scriu o carte. Dar Lovinescu nu m-a lăsat și m-a întrebat așa: „Hai, hai, spune, ce-ai de gând să mai scrii? Vezi că unii și alții te mai înțeapă ici, colo: că e cartea așa, că e cartea pe dincolo, dar, mă rog, de aia sunt ei critici… și cam toți te bănuiesc pe undeva c-ai pus toată experiența pe care o aveai într-o singură carte. Ce-i adevărat în chestia asta și ce ai de gând să scrii?” În momentul acela am fost atât de impresionată de această bănuială și am fost atât de impresionată de prietenia cu care îmi vorbea și de încrederea pe care simțeam că o are în mine, încât n-am îndrăznit să-i spun că nu voi mai scrie. Și am spus: „Mai am o singură experiență pe care n-am pus-o în cartea asta.” „Și care anume?” „Experiența scrisului. Am pus tot. Dar n-am pus anii în care am scris. Despre anii în care am scris, despre această cursă de obstacole, despre această ocnă, despre cioplitul în piatră sau la sare, care este scrisul, eu n-am știut. Experiența asta n-am avut-o și experiența asta vreau s-o pun în carte, adică vreau să scriu despre cum se scrie o carte și eroina mea voi fi eu, dar într-o altă perioadă, în perioada scrisului.” Și mi-a spus: „Interesant. Foarte interesant.”
Cella Serghi, E. Lovinescu evocat de…, în volumul Amintiri çi evocări despre E. Lovinescu
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.
1.Indică sensul din text al secvenței ai de gând. 6 puncte
2.Menționează două titluri de reviste care publicau creațiile Cellei Serghi, utilizând informaţiile din textul dat. 6 puncte
3.Precizează atitudinea lui Camil Petrescu față de E. Lovinescu, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte
4.Explică motivul pentru care Cella Serghi consideră că E. Lovinescu i-a marcat destinul literar. 6 puncte
5.Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o caracteristică pe care o are experiența scrisului, în viziunea autoarei. 6 puncte
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă diferențele de opinie împiedică sau nu recunoașterea meritelor celuilalt, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Amintiri çi evocări despre E. Lovinescu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
–formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
–utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul de mai jos.
ACTUL I
Vezi înaintea ochilor un çir de case ca çi cum le-ai privi din stradă. Sunt acolo trei prăvălii modeste, de târguçor provincial. Întâia este a lui Take, a doua este a lui Ianke çi cea din urmă çi micuță de tot, a lui Cadîr. Casa lui Take çi a lui Ianke sunt construite absolut la fel, numai că sunt cu totul altfel zugrăvite. De pildă, zidurile casei lui Take sunt roçii, iar tabla de pe acoperiç albă, pe când casa lui Ianke are zidurile albastre çi tabla de pe acoperiç roçie. Firma lui Take, pe care-i scris doar: „La Take”, e neagră cu litere galbene, iar a lui Ianke e galbenă cu litere negre. Căsuța micuță a lui Cadîr çi firma lui au luat de la fiecare câte o culoare. Aça, de pildă, zidurile sunt roçii, tabla neagră, firma galbenă cu litere albe. […] E vreme de vară. Toate cele trei prăvălii au perdele în față, cât ține micul trotuar provincial – fireçte, çi ele deosebit colorate. E cald çi zăpuçeală. Ghiceçti apropierea serii – dar vipia* nămiezii s-a prelungit până aici. Poate să fie ora cinci. Ulița e pustie çi nu se aude decât foarte departe – undeva – cântecul trist al unei flaçnete*. Toţi trei negustorii, uçor çi comod îmbrăcați de vară, dormitează pe scaune înadins puse în față, fiecare la prăvălia lui.
SCENA I
TAKE, IANKE și CADÎR
TAKE (somnoros çi lehămetit de căldură, îçi çterge năduçeala oftând): Ooof, cald e! IANKE: Și ce-mi spui asta mie?
Victor Ion Popa, Take, Ianke çi Cadîr
*vipie – (regionalism) căldură mare, arșiță
*flaçnetă – mică orgă mecanică portativă, acționată prin învârtirea unei manivele
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparținând lui Ion Creangă sau lui Camil Petrescu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
–prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
–evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvențe comentate;
–analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj ale textului narativ studiat, semnificative pentru construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict, modalități de caracterizare, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere
Barem – limba și literatura română- profil real
SUBIECTUL I (50 de puncte)
A. (30 de puncte)
1.indicarea sensului din text al secvenței date (de exemplu: Sensul secvenței este intenționezi.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
2.menționarea a două titluri de reviste care publicau creațiile Cellei Serghi (Viața Românească, Revista Fundațiilor) – 2 puncte + 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
3.precizarea atitudinii lui Camil Petrescu față de E. Lovinescu (de exemplu: admirație etc.) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență semnificativă din text (Lovinescu este un om de cultură çi are o poziție în literatură pe care nimeni n-a avut-o de la Maiorescu până la noi…) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
4.explicarea motivului pentru care Cella Serghi consideră că E. Lovinescu i-a marcat destinul literar (de exemplu: Cella Serghi consideră că E. Lovinescu i-a marcat destinul literar, deoarece a încurajat-o să nu renunțe la scris.): explicare nuanțată – 4 puncte/încercare de explicare – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
5.prezentarea unei caracteristici pe care o are experiența scrisului în viziunea autoarei (de exemplu: autenticitate, dificultate etc.): numirea unei caracteristici – 2 puncte; prezentare adecvată şi nuanţată – 2 puncte/încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 2 puncte
B. (20 de puncte)
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară, în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
–câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate: dezvoltare clară, nuanţată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
–valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.; raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p.
3 puncte + 1 punct = 4 puncte
–formularea unei concluzii pertinente 1 punct
–utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parţial adecvată – 1 p. 2 puncte
–respectarea normelor limbii literare (0 – 1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe greşeli – 0 p.) 1 punct
–respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0 –1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct
–așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
–respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte 1 punct
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Conținut – 6 puncte
- prezentarea rolului notațiilor autorului în fragmentul dat
- prezentare adecvată și nuanțată, prin evidențierea rolului notațiilor autorului (de exemplu: indicare a unor detalii scenografice, caracterizare a personajului, menționare a coordonatelor temporale sau spațiale etc.) – 6 puncte/prezentare ezitantă a rolului notațiilor autorului – 3 puncte/simpla precizare a rolului notațiilor autorului – 1 punct
Redactare – 4 puncte
– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0 – 1 greşeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 1 punct (0 – 1 greşeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte)
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 18 puncte
–prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre cele două personaje
2 x 3 puncte = 6 puncte
- prezentare adecvată şi nuanţată – 3 puncte/prezentare ezitantă – 2 puncte/prezentare schematică sau superficială – 1 punct
–evidenţierea evoluției relației dintre cele două personaje, prin două episoade/secvențe comentate
6 puncte
- prezentarea evoluției relației dintre personaje – 2 puncte
- ilustrarea evoluției relației dintre personaje, prin oricare două episoade/secvențe comentate – 2 puncte + 2 puncte = 4 puncte; simpla numire a unor episoade/secvențe sau tendinţa de rezumare – 1 punct + 1 punct = 2 puncte
–câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de structură, de compoziție şi/sau de limbaj ale textului narativ studiat, semnificative pentru evoluția relației dintre personaje
2 x 3 puncte = 6 puncte
- analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru evoluția relației dintre personaje – 3 puncte/analiza fiecărui element ales, fără justificarea relevanței pentru evoluția relației dintre personaje – 2 puncte/abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct
Redactare – 12 puncte
–existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
–logica înlănțuirii ideilor 1 punct
–abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
- relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante – 3 puncte/relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial relevante – 2 puncte/schematism – 1 punct
–utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată – 2 puncte; vocabular restrâns, monoton – 1 punct) 2 puncte
–ortografia (0 – 1 greșeli – 2 puncte; 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 2 puncte
–punctuaţia (0 – 1 greșeli – 2 puncte; 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 2 puncte
–așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.