BACALAUREAT 2015. Vezi rezolvarea subiectelor la Limba Romana
REAL Subiectul I: De analizat un text numit „Trei Generaţii”, cu mai multe cerinţe, cum ar fi găsirea de sinonime. Subiect II: Un text argumentativ despre importanţa sportului. Subiectul III: De caracterizat un personaj din Ion Creangă, Marin Preda sau George Călinescu
Rezolvarea
SUBIECTUL I 1. socoteai – credeai, deştepţi – inteligenţi 2. fonetic – rostirea împreună a două cuvinte; morfologic – desparte două cuvinte diferite 3. a da viaţă, a-şi lua viaţa, a salva viaţa 4. Tema iubirii 5. Substantivele în vocativ: „Ruxandră” sau „Şerban, Şerban, Şerban” 6. O modalitate de caracterizarea poate fi relaţia dintre cele două personaje sau notaţiile de la început, care denotă o trăsătură, spre exemplu: „stingherită, cu ochii în jos” 7. Aici putem să menţionăm şi alte funcţii ale notaţiilor autorului. În general, notaţiile scenice sunt adresa actorilor, regizorului sau scenografului. În cazul nostru sunt adresate personajelor pentru a reliefa anumite trăsături. Nonverbale – poziţia corpulu, mimică. Pauzele scurte sunt elemente paraverbale. Zgomotul paşilor – elemente referitoare la atitudinea pe care trebuie să o adopte cele două personaje. gestul prin care îi sărută mâinile – sunt elemente nonverbale 8. Prezenţa indicaţiilor scenice, modul de expunere predominant care este reprezentat de dialog. Şi ar fi fost bine să precizeze scena şi dialogul dintre Ruxandra şi Şerban 9. Ei exprimă ideile, dar uită că un text literar înseamnă şi limbaj expresiv. Ei trebuiau să explice rolul figurilor de stil sau al imaginilor artistice sau câmpul semantic predominant. Ideea este evidentă. Şerban încearcă să testeze iubirea Ruxandrei şi Ruxandra îi spune „toată viaţa”, ceea ce însemnă că, pentru el, ea ar fi în stare să suporte orice carenţă a vieţii.
Şerban îi spune că „nu, nu toată viaţa”, iar acest schimb de replici dintre cei doi reliefează intensitatea sentimentelor de cele două personaje. Vedeţi şi despre motivul iubirii, că ei stau îmbrăţişaţi. El încearcă să o încurajeze, este uimit de iubirea şi devotamentul ei, dar vrea să o asigure că, fiind un muzicant mare, asta înseamnă că nu o să ducă lângă el o viaţa pllină de adversităţi. Interogaţia artistică alături de enumeraţia „crunţi de lipsuri de sărăcie” ilustrează la nivel artistic o trăsătură a vieţii artistului care este răsplătit uneori chiar prea târziu pentru creaţia lui. Ei au avut de explicat o enumeraţie şi o interograţie retorică. Propoziţia exclamativă denotă siguranţa şi certitudinea cu care îi răspunde fata. Şi punctele de suspensie ar fi putut fi explicate: acestea redau o trăire intensă. Propozţiile sunt foarte scurte la ambii, acestea fiind de regulă eliptice de predicat. Acestea redau trăirile, care, alături de punctele de suspensie, susţin trăirile personajelor. Câmpul semantic predominant ar fi cel al existenţei, al vieţii, „trării”, „toată viaţa”, „carieră”. SUBIECTUL II Aici trebuiau să aibă o ipoteză clară în care să prefigureze cele două argumente. Aici trebuie să aibă scrise pe ciornă cele două argumente, ipoteza, pentru că dacă nu îţi faci un plan… pot combina cele două argumente Un argument ar fi din punct de vedere fiziologic, că este important pentru sănătate şi, în al doilea rând, şi din punct de vedere psihic. Pentru că un sport, pe lângă faptul că ajută la oxigenarea creierului, îl poate da şi un aplomb, adică sportul te sprijină şi intelectual. De asemenea, elevii nu trebuie să uite de conectori şi de verbele de opinie, care trebuie puse la început.
SUBIECTUL III Aici era foarte simplu: puteau alege basmul – „Povestea lui Harap Alb”, puteau să aleagă un personaj din „Enigma Otiliei” sau un personaj din „Moromeţii”. Ei trebuie să precizeze curentul şi epoca în care se încadrează autorul repectiv, se vorbeşte apoi puţin despre arta contruirii personajului, pentru că fiecare autor îşi contruieşte altfel personajele. La început, Harap Alb se comportă ca un adolescent obişnuit, fără puteri supranaturale, se lamentează înaintea oricărei probe, la fiecare probă este ajutat de toţi cei din jurul lui. Însă el dovedeşte că devine omul de soi şi, în cele din urmă, asumându-şi mila creştină şi experienţa vieţii, reuşeşte să ajungă tipul împăratului luminat. După care se întâlneşte cu cei cinci uriaşi care îi arată adevăratele calităţi. La început dovedeşte milostenia la care va fi supus de Sfânta Milostenie care îi spune că „inima ta bună te va ajuta”, de unde mentalitatea populară că omul bun câştigă. După introducere, trebuie avut în vedere şi statul personal, psihologic, moral al personajului ales.
Prin statutul civil sunt vizate trei lucruri: din punct de vedere social, din punct de vedere familial (Căsătorit/necăsătorit/mamă/tată/fiică/fiu) şi fin punct de vedere profesional, cum este spre exemplu Felix, student la Facultatea de Medicină. După aceea urmează latura psihologică, care nu înseamnă că eşti bun sau rău, ci dacă eşti, spre exemplu, introvertit. Dacă ar fi ales Călinescu, Felix este tânărul hotătât, ambiţios, care doreşte să se afirme în viaţă. Iar la Otilia mergea caracterul introvertit, care nu spunea niciodată ce se întâmplă în sufletul ei şi avea o atitutine oarecum maternă, ca urmare a faptului că şi-a pierdut părinţii de când era mică. Ea este un amestesc de copilărie şi maturitate. Ulterior, ei treceau la evidenţierea unor trăsăsturi ale personajului ales, prin evidenţierea a două episoade ilustrate. Spre exemplu, la Otilia puteau enunţa discuţia din final dintre Otilai şi Felix prin care ea se convinge şi de incompatibilitatea dintre cei doi, dar şi când ea se hotareste să-şi sacrifice iubirea pentru că îşi dă seama că stă în calea carierei lui Felix.
Subiecte Bacalaureat 2015 Română UMAN
sursa: adevarul.ro