Triplu campion mondial de Formula 1, brazilianul Ayrton Senna este considerat cel mai mare şi mai talentat pilot al tuturor timpurilor.
Ayrton Senna da Silva s-a născut pe 21 martie 1960 la Sao Paulo într-o familie înstărită, care l-a ajutat din plin să-şi dezvolte pasiunea pentru maşini. Când nici nu împlinise 13 ani, tatăl său i-a construit primul kart din motorul unei maşini de tuns iarba, iar prima sa competiţie de karting a disputat-o la Interlagos, în 1973.
În 1977, Ayrton a concurat în Campionatul Americii de Sud de Karting, iar un an mai târziu a făcut un pas înainte, intrând în Campionatul Mondial de Karting, unde a alergat în curse până în 1982. În 1982, a câştigat Formula Ford 2000 în Europa şi Marea Britanie, iar un an mai târziu s-a impus şi în Formula 3 britanică, anunţându-şi răspicat aspiraţiile.
Astfel, în 1984 ajunge în lumea selectă a Formulei 1 la micuţa echipă Toleman pentru care debutează chiar în faţa propriilor fani, în Marele Premiu al Braziliei de la Rio de Janeiro. La Toleman, avea să fie protagonistul unei curse memorabile, care a intrat definitiv în legenda Marelui Circ, la Monte Carlo. Plecat de pe poziţia a 13-a a grilei de start, Senna a început o cursă de urmărire senzaţională pe o ploaie torenţială, ajungând până pe locul secund, în spatele lui Alain Prost. A fost momentul în care s-a creat o legătură aparte între Ayrton şi circuitul monegasc, un succes la Monte Carlo fiind considerat de specialişti la fel de valoros precum un titlu mondial! Aici, el va triumfa de şase ori, dintre care cinci ani la rând, între 1989 şi 1993! Nici până astăzi, recordul său nu a fost depăşit, nici măcar egalat!
În 1985, Senna a ajuns la Lotus, unde a obţinut primul său pole-position în doar a doua cursă a sezonului, Marele Premiu al Portugaliei. Tot pe ploaie, Senna a oferit o nouă demonstraţie de măiestrie la volan, obţinând primul succes al carierei în Formula 1, devansându-l cu mai bine de un minut pe al doilea clasat, Michele Alboreto. Senna a deţinut recordul de plecări din pole-position în Formula 1, 65 din 162 de curse, între 1989 şi 2005, fiind depăşit doar de Michael Schumacher, cu 68 de plecări din prima poziţie a grilei de start din 308 curse.
În 1987, Senna a ocupat locul al treilea în clasamentul general al piloţilor din Formula 1, iar un an mai târziu, o dată cu mutarea la McLaren, avea să obţină primul său titlul de campion mondial într-o manieră excepţională. Ayrton a rescris cărţile de istorie, cu opt victorii de etapă, depăşind vechea performanţă de şapte succese, stabilită de Jim Clark, în 1963, şi Alain Prost, în 1984!
În 1991, Ayrton a devenit cel mai tânăr pilot care cucereşte de trei ori titlul suprem în Formula 1 la capătul unui sezon pe care l-a dominat autoritar, încheiat cu un număr record de puncte în carieră, 96.
După doi ani la rând în care a stat departe de titlul mondial, clasându-se pe locul patru în 1992 și pe poziția secundă în 1993, şi din cauza performanţelor scăzute ale maşinii McLaren, Senna a decis să plece la Williams în 1994 cu dorinţa de a obţine a patra coroană de campion. Ultima sa victorie în Marele Circ, cea cu numărul 41, a venit în chiar ultima etapă din 1993, în Australia, când l-a invitat pe marele său rival, Alain Prost, pe podium, ca un semn al împăcării, după ce francezul, care îşi anunţase retragerea, cucerise coroana de campion.
Asupra lui Ayrton era o presiune imensă de a câştiga la Imola, în a treia etapă, după ce Michael Schumacher acumulase 20 de puncte în primele două curse, iar el nu avea niciunul. Week-end-ul acela din San Marino a fost, însă, unul blestemat! Vineri, în sesiunea de antrenamente libere, brazilianul Rubens Barrichello a scăpat cu viață după un accident violent, iar sâmbătă, 30 aprilie, s-a produs prima tragedie pe circuitul de la Imola. Debutantul austriac Roland Ratzenberger a murit în timpul calificărilor, după ce a intrat într-un zid cu viteza de 310 km/h, iar Senna a izbucnit imediat în lacrimi. În turul al șaptelea, Ayrton era în fruntea plutonului, când a intrat în virajul Tamburello cu viteza de 307 km/h. În mod inexplicabil, a pierdut controlul mașinii care a izbit violent zidul cu viteza de 233 km/h în momentul impactului.
Senna a condus spre moarte cu gândul de a dedica eventualul succes de la San Marino în memoria lui Ratzenberger, în monopostul său fiind găsit un drapel al Austriei, pe care l-ar fi fluturat la finalul cursei.
De altfel, după această tragedie, normele de securitate din Formula 1 au fost înăsprite serios, astfel că până în 2015, când francezul Jules Bianchi și-a pierdut viața într-un accident cumplit, nu a mai existat vreun deces în cursele din Marele Circ.