Au distrus-o fără milă pe Margareta Pâslaru. I-au “spânzurat” bărbatul și i-au “orbit” copilul

Securitatea i-a orbit fiica și i-a spânzurat soțul Margaretei Pâslaru. CANCAN.RO vă prezintă, în exclusivitate, cum au discreditat-o serviciile secrete pe marea artistă. Avem toate detaliile!

După mai mult de jumătate de veac de strălucită carieră (60), „Pâslărița”, așa cum o alinta publicul, este considerată una dintre cele mai valoroase şi apreciate soliste de muzică ușoară ale României, impresionând prin timbrul său grav, total anumit. A performat și ca actriță de film și de teatru, realizatoare TV și Radio. Natura i-a fost un necondiționat și de nădejde aliat, oferindu-i un bilet de recomandare cu care s-a lipit de inimile românilor, precum marca de scrisoare. I-a cucerit şi prin cei mai frumoși ochi albaștri, prin candoare şi senzualitate, iar în ultimii ani s-a remarcat prin nenumărate acte caritabile, realizate în beneficiul celor mai neajutorate persoane.

(VEZI AICI: MARGARETA PÂSLARU, O CARIERĂ CÂT O VIAȚĂ. CINE A ÎNDEMNAT-O, DE FAPT, SĂ CÂNTE MUZICĂ FOLCLORICĂ)

Peste 60 de compozitori s-au întrecut în a-i scrie cântece, radioul a difuzat-o permanent,  ea fiind şi o colaboratoare statornică a Teatrului Naţional Radiofonic. Casa de Discuri „Electrecord” i-a lansat disc după disc, fiind pe locul secund într-un top din toate timpurile al vânzărilor, după nu mai puțin faimosul Gică Petrescu. Distribuția tuturor emisiunilor de divertisment ale televiziunii începea cu ea, era nelipsită în programele celebrelor revelioane de dinainte de ‘90, iar cinematografia a atras-o cu numeroase roluri de „zână bună” în mai multe coloane sonore ale unor filme, scrie radioromaniacultaral.ro.

Un parcurs artistic absolut fabulos

A venit pe lume la 9 iulie 1943, la Bucureşti. Tatăl artistei s-a născut la Buzău, fiind un ziarist cunoscut, care a ajuns să meargă pe frontul rusesc în timpul cel de-Al Doilea Război Mondial drept corespondent de război. Bărbatul s-a întors din război la Odessa, acolo unde a cunoscut-o pe femeia cu care avea să se căsătorească, Victoria Dumitru. Aceasta a adus-o pe lume pe Margareta Pâslaru,  atunci când nimeni nu se aștepta și i-a prevăzut o viață plină de bucurii, dar și de probleme.

A parcurs primii ani de viaţă într-un mediu cultural, în lumea pictorilor şi a sculptorilor. A  urmat lecţii de harpă, balet, pian şi pictură. La doar patru ani şi jumătate apărea în public, în rolul copilului din „Madame Butterfly” de Puccini, pe scena Operei Naţionale.

(NU RATA: MARGARETA PÂSLARU, APARIȚIE IMPECABILĂ LA GALA UCIN. CE MARE CERINȚĂ A AVUT ARTISTA, LA PANOUL UNDE A FOST FOTOGRAFIATĂ)

În 1958, adolescenta de 15 ani, debuta în muzica ușoară pe scena Casei de Cultură Grivița Roșie, fiind acompaniată de Paul Ghentzer. A fost remarcată de către omul de televiziune Ileana Pop, cea care realiza transmisiuni TV. Renumitul George Grigoriu îi scrie partitura „Chemarea mării”, piesă pe care o înregistrează la Radio, un an mai târziu. Melodia devine primul ei mare șlagăr şi marchează și debutul discografic al Margaretei, depăşind toate recordurile de vânzări ale anilor ’60-26.000 de unităţi vândute în anul 1961, de casa Electrecord.

La 10 iulie 1960, participă la o emisiune dedicată sportivilor români participanți la Jocurile Olimpice de la Roma, „Toată lumea face sport”, în care maeștrii Valeriu Lazarov și George Mihalache îi cer să cânte „Picolissima serenada”, în italiană. Apoi, în duet cu Marina Voica, va lansa versiunea românească a piesei „Pe aripa vântului”, devenită, la rându-i, un şlagăr de mare succes.

În 1961, Margareta Pâslaru obține Premiul I la faza orășenească a celui de-al VI-lea concurs al artiștilor amatori şi în același an debuta în cinematografie, în producţia  „Fumatul strict oprit”. Regia, Valeriu Lazarov. Tot în adolescenţă, a luat parte la un stagiu de perfecționare de pe lângă Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă-CSCA (Ministerul Culturii), clasa Camelia Dăscălescu, iar în paralel a frecventat cursurile Facultăţii de Drept.

Alături de Ciulei, Caragiu, Rebengiuc

Tot în anul 1964, Margareta Pâslaru a fost distribuită de către renumitul regizor Liviu Ciulei, alături de personalităţi de excepţie precum Toma Caragiu, Clody Bertola, Victor Rebengiuc, George Măruță și Rodica Tapalagă, în piesa „Opera de trei parale” de Bertold Brecht. Spectacolul avea să marcheze un formidabil succes, ajungând la peste 400 de reprezentaţii, în patru stagiuni.

Numele Margaretei Pâslaru a fost prezent pe afişele altor filme şi în anii următori: 1965, „Mens sana in corpore sano”, premiat pentru regie la Festivalul Internațional de la Praga, 1966, „Omul și camera”, distins cu Marele Premiu la Festivalul Internațional de la Cairo, „Tunelul”, ce i-a adus artistei diploma de debut în cinematografie pentru rolul dramatic Iulia, la cea de-a III-a ediție a Festivalului național al filmului „Pelicanul de Aur”,  de la Mamaia.

(NU RATA: CE SE INTAMPLA CU TOATA AVEREA MARGARETEI PASLARU DUPA 45 DE ANI DE MUNCA! DOAR UN ANUMIT GEN DE FEMEI E IN STARE DE ASTA)

Zvonurile deșănțate ale Securității

Totuși, destinul i-a rezervat multe necazuri de-a lungul anilor, astfel încât s-a aflat în centrul multor scandaluri. Despre ele s-au scris multe, însă numai ea cunoaște câte dintre detaliile scoase de sub tiparul presei sunt sau nu adevărate. Zvonistica tendențioasă despre soțul său și despre fiica sa au terifiat majoritatea românilor din ultimii ani ai regimului comunist.

Deși a împărtășit o strălucită carieră și s-a bucurat de dragostea oamenilor, Margareta a ales să părăsească țara, pricină pentru care cei de la putere au luat decizia de a lansa  o serie de zvonuri neîntemeiate despre ea menite a o determina să renunțe la drumul spre alte zări. Printre cele mai înfricoșătoare povești despre artistă se numără cea privitoare la ființele cele mai dragi, soțul și fiica. Cu toate acestea, în 1983, și-a urmat consortul peste Ocean. Acolo avea să se stabilească, deși sufletul i-a rămas în România, ţara în care a cunoscut bucuria de a cânta, dragostea și prețuirea oamenilor.

La un moment dat, bârfa securistă a insinuat că bărbatul artistei, Gheorghe Sencovici, ar fi luat decizia de a se spânzura în podul casei. Firește, un fals, omul fiind sănătos și  cât se poate de viu, așteptându-și soția în State, în orașul Summit, New Jersey. Cei doi erau căsătoriți încă din 1968, după o dragoste la prima vedere. Au avut destinele unite vreme de 38 de ani. Emigrantul se născuse în prima zi a lui iulie 1945, la București și provenea dintr-o familie greu încercată, cu un tată comunist  ilegalist.

A făcut tot ce i-a stat în putință pentru a se afirma în societate. Era proprietarul unei firme americane și directorul unui consorțiu de consultanță în domeniul calculatoarelor. În altă ordine de idei, era un iubitor al sportului, fapt care l-a ajutat să participe la Olimpiada din 1968, concurând pentru România la proba de tir cu arcul. Cel ce i-a fost alături s-a stins din viață în 2006, însă cauzele decesului n-au fost niciodată dezvăluite de familie, conform bzi.ro.

O altă istorioară, tot fără temei, care a circulat foarte mult timp, a fost legată de Ana Maria, fiica celor doi. După cum e știut, artista are o minunată culoare de peruzea a ochilor. Însușire pentru care s-a presupus că și-ar fi dorit ca fata ei să o moștenească. De aceea, ar fi recurs la o operație ce i-a orbit copila. Din fericire, și această poveste a rămas la nivel de închipuire.

Margareta Pâslaru a evitat de fiecare dată să vorbească despre inepțiile care au apărut la adresa sa, deoarece nu a dorit niciodată să dea curs unor asemenea discuții. Chiar și așa, a recunoscut, de câte ori a avut ocazia, că a știut întotdeauna de toate aceste probleme, însă a refuzat să pună la suflet, ignorându-le de fiecare dată, scrie monden.ro.

(VEZI AICI: CEA MAI NEASTEPTATA ALATURARE PE COVORUL ROSU! MARGARETA PASLARU, TEO SI ZAVO, VARF DE LANCE IN RAZBOIUL SIFONIERULUI!)

Din nou acasă

După Revoluție, în 1996, Margareta Pâslaru devine Membră de Onoare a UNICEF România şi a Clubului UNESCO România. În 1998 și 1999 efectuează turnee în SUA și Canada cu recitalul „Vine, vine… Margareta” prin care marchează 40 de ani de activitate artistică. Anul 2000 este cel când a primit titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului București, devenind, totodată,  Membră de Onoare a Crucii Roșii din România. Grație  respectului  şi a unei imense  simpatii, Margareta Pâslaru a fost supranumită în presă, zână, vedetă, regină, divă, titluri măgulitoare la care a răspuns întotdeauna cu simplitate și modestie: „eu rămân un artist”.