Atentie! Suntem in SAPTAMANA LUMINATA. Ce nu ai voie sa faci in aceasta perioada!

În vechime, Botezul era săvârşit în noaptea de Paşti, iar cei botezaţi erau numiti „luminaţi” şi purtau haine albe în toată săptămâna următoare, de unde şi numele de Săptămâna Luminată. În popor există credinţa că, odată cu Învierea Domnului Iisus Hristos, se deschid porţile raiului pentru sufletele păcătoşilor reţinute în iad, de la Adam şi până la cea de-a doua venire a Mântuitorului. Uşile raiului rămân deschise până în Duminica Tomii.

În această perioadă, toate lucrurile se umplu de lumina sfântă a Învierii Domnului. În noaptea Sfintelor Paşti, în biserică se sting toate luminile şi numai candela de pe Sfânta Masă din Sfântul Altar rămâne aprinsă, prevestind parcă intrarea într-o săptămână cu totul aparte. Spaţiul întunecos reprezintă chipul morţii şi al iadului în care a coborât Hristos cu sufletul Său. Candela aprinsă de pe Sfânta Masă este sufletul viu şi îndumnezeit al Mântuitorului coborât la iad. Preotul adresează chemarea „Veniţi să primiţi lumină!” tuturor, îndemnând trecerea de la întunericul morţii, la lumina vieţii veşnice, prin aprinderea tuturor lumânărilor de la o singură lumânare în noaptea de Paşti.

Rânduieli speciale în Săptămâna Luminată

În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri şi vineri sunt zile cu „harţi”. Conform Tipicului Sfântului Sava, miercurea şi vinerea, în perioada cuprinsă între Învierea Domnului şi Duminica Tuturor Sfinţilor (prima dupa Rusalii), este „dezlegare la peşte”. De asemenea, de la Învierea Domnului şi până la Rusalii, nu se fac metanii, ci doar închinăciuni. Începând din Duminica Sfintelor Paşti şi până la Înălţarea Domnului, la Liturghie se cântă Axionul Paştilor, „Îngerul a strigat”, iar credincioşii se salută cu cuvintele „Hristos a Înviat!” şi răspund „”Adevărat a Înviat!”

În Săptămâna Luminată nu se citeşte Psaltirea şi nu se fac parastase pentru cei trecuţi la cele veşnice, slujbele fiind reluate după Duminica Tomii. Slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată, sunt oficiate după o rânduiala specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii. Aşadar şi cântările acestei slujbe vorbesc de biruinţa Vieţii asupra morţii.

Marţi, în Săptămâna Luminată, au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ, sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Al doilea Agneţ este uscat şi sfărâmat după o rânduiala specială. După ce este sfărâmat, este aşezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneţ este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtaşirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.

Martea din Saptamana Luminata poarta numele de Martea Alba si este impusa drept zi nelucratoare. Nu se spala, nu se calca, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomana in aceasta zi pasca ramasa de la Paste si vin rosu.

Miercurea din Saptamana Luminata poarta numele de Sfanta Mercurie. Barbatii se duc sa munceasca la camp, insa femeile nu au voie sa munceasca, deoarece, potrivit traditiei, a munci de „nunta soarecilor” echivaleaza cu a aduce rozatoarele in casa si a te lipsi restul anului de bucate pe masa.

Joia din Saptamana Luminata poarta numele de Joia Verde, o zi in care se cinstesc holdele, gradinile si granele. Cine munceste in aceasta zi aduce asupra casei nenorocul, seceta si daunatorii in livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumita aceasta zi, cere un ritual al mortilor. 44 de galeti cu apa sunt carate de o persoana, 2 lumanari se aprind la toate cele 4 capete iar apa astfel „sfintita” se varsa apoi in fantana din curte. Vinerea din Saptamana Luminata poarta numele de Vinerea Scumpa sau Fantanita. Biserica sfinteste din nou fantanile, dupa slujba de seara. Este sarbatoarea Izvorului Tamaduirii. Vinerea Scumpa este in contrast direct cu Vinerea Neagra, sau Vinerea Mare, de dinaintea Pastelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fantana care avea apa doar in Vinerea Scumpa, caci acea apa era datatoare de viata.